Mediator Bucuresti Petru Mustateanu
Propunerile de corelare a Legii nr. 192/2006 privind medierea cu Decizia Curții Constituționale
În temeiul articolului 20 litera l din Lege, Consiliul de mediere a transmis în data de 7 august 2014 către Guvernul României propunerile de corelare a Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator cu Decizia Curții Constituționale a Romaniei nr. 226 din 7 mai 2014, precum și propuneri de completare și modificare a unor articole conexe din Legea nr. 192/2006.
Documentul atașat a fost elaborat de un grup de experți împreună cu membrii Consiliului de mediere și a fost depus la Guvernul României în data de 7 august 2014, în termenul de 45 de zile prevăzut de lege pentru formularea de propuneri de înlocuire a unor articole de lege declarate neconstituționale prin decizii ale Curții Consituționale a României.
Pentru a îmbunătății propunerile făcute de Consiliul de mediere invităm pe această cale asociațiile profesionale să transmită în maxim 20 zile calendaristice punctele de vedere referitoare la anteproiectul supus dezbaterii publice. Sperăm ca în acest fel să putem transmite, mai departe, în timp util, spre dezbatere, documentul final către Parlament, Guvern și Ministerul Justiției.
Propunerile și sugestiile referitoare la acest document se vor transmite pe adresa [email protected], în atentia domnului Zeno Daniel Șuștac, vicepreședinte al Consiliului de mediere care va centraliza propunerile venite din partea asociațiilor profesionale și ale mediatorilor.
Consiliul de Mediere.
Referinţe
Un duș rece al cifrelor pentru mediere
Se dedică prietenilor mei mediatori de pe facebook.
Trebuie să recunosc faptul că uneori agitația din jurul medierii mă obosește teribil. Cu toată simpatia pe care o port celei mai noi profesii (para)juridice, comportamentul lor colectiv mi se pare uneori deplasat. O forfotă permanentă pe rețelele de socializare, dese reacții compulsive, săltări nervoase și în general, o disponibilitate teribilă spre harță în apărarea virtuților nemaiîntâlnite (pare-se) ale medierii.
Cel mai adesea oboselii îi predomină însă sentimentul de compătimire pentru naivitățile lor. Din discuțiile purtate cu mulți dintre ei, cei mai mulți cred sincer în succesul iminent al medierii și în supremația ei de mâine. Cuprinși de un soi de fanatism, sunt gata să treacă prin foc pentru profeții noii justiții de mâine, în care instanțele vor fi doar opțiunea de plictiseală a justițiabilului. Probabil că acest exces de încredere și de urmare a liderilor se justifică cumva, până la urmă nu este problema mea.
În mai multe rânduri am încercat să le dau mesaje raționale. Să-i îndemn la reținere, pragmatism și decență. Într-un material de acum un an încercam să-l temperez pe președintele Consiliului de Mediere, d-ul avocat Dorin Bădulescu care, cuprins de cine știe ce viziuni mesianice, anunța nici mai mult nici mai puțin decât că până la sfârșitul anului 2013 urmau să aibă loc peste 1 milion (1.000.000) de medieri. Nu mai reiau ce am spus în materialul meu, însă e evident că milionul de dosare stopate să ajungă în instanțe s-a evaporat. De fapt, că așa e în tenis, în anul 2013 s-a înregistrat recordul absolut de dosare pe rolul instanțelor din România, de peste 3,33 milioane de dosare.
De asemenea, o spun încă din 2010, când eram la Tribunalul Vrancea: mediatorul nu-i poate face “concurență” judecătorului. Dacă va avea de ales, cetățeanul va prefera întotdeauna judecătorul. De aceea este complet greșită așteptarea ca un număr mare de cereri de mediere să vină din dosarele deja aflate pe rolul instanțelor. Medierea trebuie sa se interpună până la luarea deciziei de sesizare a instanței cu o cerere de către cetățean.
Cred că mediatorii, poate înainte de a devenii sclavii cu totul ai noii religii, au dreptul să cunoască cifrele reale.
- În 2010 numărul total al medierilor în instanță a fost de 258.
- În 2011 acesta a crescut la 1525, la care s-au adăugat 2 în materie penală.
- În 2012 am avut 1728 de medieri în instanță și una penală
- În sfârșit, în 2013 avem față de anul anterior o creștere de exact 21 de cauze finalizate prin mediere. S-au înregistrat 1749 de cauze finalizate în instanțe prin mediere și 13 în materie penală. cele mai multe medieri s-au finalizat în circumscripția CA București (565), CA Bacău (308), CA Galați (280) și CA Pitești (86). În raza majorității celorlalte curți de apel, deci la toate instanțele, s-au înregistrat sub 50 de medieri.
În 4 ani (2010-2013) în România s-au pronunțat 5276 de medieri judiciare dintr-un total de peste 9,5 milioane de dosare soluționate. Asta înseamnă exact o mediere la 1.800 de hotărâri pronunțate de judecători.
Pe parcursul anului 2013 instanțele din România au soluționat nu mai puțin de 2.408.240 dosare. Cele 1762 de cauze finalizate de mediatori reprezintă exact 0,073% din acest număr.
Potrivit statisticilor oficiale, în acest moment avem 8446 de mediatori autorizați. Aceasta înseamnă că 4 mediatori din 5 nu au avut nici măcar o mediere finalizată în instanță în tot cursul anului 2013. Mediatorilor din România le-au revenit exact 0,20 de medieri pe persoană într-un an întreg.
Statistica este lipsită de emotivitate. În context, aceasta este un avantaj însă. Cred ca marea masă a mediatorilor are dreptul să cunoască întocmai realitatea rece a cifrelor.
Sursa:http://jurindex.ro/un-dus-rece-al-cifrelor-pentru-mediere/
Studiu de caz – medierea obligatorie în Italia
Ca urmare a publicării în Monitorul Oficial al României1 a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 266 din 7 mai 2014 prin care se constată că prevederile art. 2 alin (1) şi (1, indice 2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator sunt neconstituţionale, Consiliul de Mediere a emis un comunicat2 prin care anunţă intenţia de a iniţia modificarea legii în cauză, astfel încât procedura medierii „să devină obligatorie pentru unele cazuri”.
Potrivit comunicatului respectiv, „Consiliul de Mediere va depune toate eforturile pentru transpunerea în legislaţia naţională a dispoziţiilor Directivelor Europene cu privire la mediere, cu respectarea prevederilor constituţionale, astfel încât, medierea să devină o procedură obligatorie, preluând şi adaptând modelul altor ţări din UE, respectiv Italia”.
Iniţiativa Consiliului de a îmbunătăţi Legea 192/2006 în spiritul „Directivelor Europene cu privire la mediere […] preluând şi adaptând modelul altor ţări din UE, respectiv Italia” ar fi salutară dacă nu ar avea două mari probleme: în primul rând, se încearcă acreditarea ideii (false, după cum vom vedea) că obligativitatea medierii este necesară pentru transpunerea directivelor europene. În al doilea rând, modelul ales – Italia – nu este cel mai fericit (ca să spunem numai atât). După ce prevederea legislativă italiană a fost declarată la rândul ei neconstituţională acum doi ani, în forma revizuită s-au preluat multe dintre neajunsurile reglementării iniţiale, care au determinat chiar Comisia Europeană să considere căreglementarea italiană încalcă Directiva 2008/52/CE. În plus, rămân în continuare fără răspuns o serie de întrebări legate de drepturile fundamentale ale omului, formulate de instanţe italiene, în condiţiile în care protestele vehemente ale avocaţilor care vizau tocmai acest subiect au încetat deocamdată – şi vom vedea şi de ce.
I Despre transpunerea directivelor europene Continue reading
Strategia privind medierea şi dezvoltarea profesiei de mediator în România pentru perioada 2014 – 2020
În luna iulie 2014, Consiliul de Mediere a demarat împreună cu S.C. ALMARO Training S.R.L. procedurile pentru elaborarea Strategiei privind medierea şi dezvoltarea profesiei de mediator în România pentru perioada 2014 – 2020.
Pe baza unei cercetări calitative şi cantitative (studiul legislaţiei în domeniu, mecanismelor de implementare la nivel naţional, european şi internaţional, chestionare, interviuri, focus grupuri, workshop-uri, consultare publică on-line şi dezbateri) documentul va cuprinde analiza de impact a Strategiei de dezvoltare a profesiei de mediator în România pentru perioada 2008 – 2013, va formula o serie de obiective şi direcţii strategice de acţiune pentru dezvoltarea medierii şi a profesiei de mediator pentru următorii ani și va cuprinde și un plan de măsuri pentru perioada 2014 – 2017.
Strategia va lua în considerare opiniile exprimate de actorii sociali interesaţi (Consiliul de mediere, asociaţii profesionale ale mediatorilor, mediatori autorizaţi, furnizori de formare, instituţia prezidenţială, reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului şi sistemului judiciar, partidelor politice parlamentare, mediului academic, organizaţiilor profesiilor liberale şi societăţii civile), în corelaţie cu direcţiile de dezvoltare ale medierii în ţările Uniunii Europene şi va constitui fundamentul viitoarelor acţiuni ale Consiliului de Mediere.
Elaborarea strategiei se va realiza în perioada iulie – noiembrie 2014.
Persoane de contact sunt:
Adrian Bănuță – consilier președinte Consiliul de Mediere
E-mail: [email protected]
Mobil: 0740131288
Adrian Bădilă – președinte ALMARO Training
E-mail: [email protected]
Mobil: 0723562407
Medierea și statul de drept
Se spune că în timpul unei ședințe a guvernului britanic din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Winston Churchill a întrebat ministrul de justiție cum se prezintă sistemul de justiție și cel de învățământ. Deoarece i s-a răspuns că ambele sisteme se aflau în stare bună, Churchill declară că nu îi este frică de invazia Germaniei. Afirmația lui Churchill scoate în evidență faptul că forța unui stat și puterea acestuia de regenerare constă în calitatea sistemului de învățământ și a sistemului de justiție.
Conform unui raport din 2007 al Comisiei prezidențiale ”Sistemul de învățământ din România este ineficient, inechitabil, lipsit de relevanță și de calitate, punând în pericol prosperitatea și competivitatea țării.” Deși la acea dată s-a propus o reorganizare a sistemului de învățământ, lucrurile nu s-au schimbat prea mult până în prezent.
Cât privește sistemul legislativ românesc, problemele majore nu țin de setul de legi existente – putem afirma chiar că țara noastră stă foarte bine la acest capitol – ci de aplicarea și interpretarea deficitară a acestora. Dispunem de un sistem legislativ complet, însă nu dispunem de personal de încredere care să pună în aplicare fără abateri litera legii. Așadar, problema reală cu care ne confruntăm nu constă în codul legislativ, ci în codul moral. Continue reading
Cand este vacanta judecatoreasca 2014 ?
Inalta Curte de Casatie si Justitie a publicat, recent, programul sau de lucru cu publicul in perioada vacantei judecatoresti, adica in lunile iulie si august.
Programul de lucru cu publicul in perioada vacantei judecatoresti a fost publicat recent de Inalta Curte de Casatie si Justitie pe adresa proprie de internet.
Astfel, conform documentului de presa, in lunile iulie si august, ICCJ va lucra dupa cum urmeaza: Continue reading
Ce aşteptăm de la mediator ?
În ultimii ani, a devenit posibil ca un conflict, înainte de a ajunge în Instanţă sau chiar în timpul procesului aflat pe rol, să poată fi abordat şi prin altă formă de soluţionare, extrajudiciară, numită mediere. Ce presupune această procedură? Şedinţele de mediere au un caracter informal, relaxat. Caracterul confidenţial, instituit prin lege, oferă solicitantului posibilitatea de a-şi formula pretenţiile pe care le are de la partea cu care se află în conflict şi, prin dialogul facilitat de mediator, să le negocieze. Ce aşteptăm de la mediator: 1. În primul rând, mediatorul are rolul de a înlesni comunicarea între persoanele care nu se înţeleg asupra unor bunuri, situaţii de viaţă, relaţii familiale, profesionale, sociale, religioase etc. 2. Într-o mediere, persoanele care au un astfel de diferend sunt numite părţi, nu reclamant şi pârât, şi sunt privite cu aceeaşi înţelegere şi disponibilitate de către mediator, pentru că acesta nu se substituie judecătorului sau arbitrului, prin urmare el se foloseşte de pregătirea pe care o are, de calităţile şi experienţa de viaţă, pentru a facilita dialogul şi a aplana conflictul. 3. Mediatorul nu este angajatul celui care formulează o solicitare de mediere, pentru că nu este avocat şi nu urmăreşte interesul uneia dintre părţi. Scopul mediatorului este acela de a înţelege obiectivele fiecărei părţi, de a căuta interesele lor comune care fac posibilă o soluţie acceptabilă pentru toţi cei implicaţi în dispută. DE CE? Este foarte simplu, dacă nu se ajunge la o astfel de soluţie de rezolvare care pune în balanţă şi avantajele şi dezavantajele rezolvării pe calea amiabilă faţă de cea din Instanţă, nu poate exista un acord de mediere semnat, finalitatea dorită a medierii. 4. Continue reading
Principiul confidentialitatii sedintelor de mediere
Solutionarea conflictelor pe cale amiabila se realizeaza in conditii de confidentialitate.
Mediatorul este obligat sa pastreze confidentialitatea informatiilor de care ia cunostinta in cursul activitatii sale de mediere, precum si cu privire la documentele intocmite sau care i-au fost predate de catre parti pe parcursul medierii, chiar si dupa incetarea functiei sale.
In cazul incalcarii obligatiei de confidentialitate impotriva mediatorului poate fi dispusa sanctionarea disciplinara.
Sustinerile facute pe parcursul medierii de catre partile aflate in conflict, de persoanele care asista sau reprezinta partile sau de specialistii chemati pentru a da lamuri de specilitate necesare, precum si de catre mediator au caracter confidential fata de terti si nu pot fi folosite ca probe in cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu exceptia cazului in care partile convin altfel ori legea prevede contrariul.
Mediatorul va atrage atentia persoanelor care asista sau reprezinta partile asupra obligatiei de pastrare a confidentialitatii si le va putea solicita semnarea unui acord de confidentialitate.
Totodata, mediatorul nu poate fi audiat ca martor in legatura cu faptele sau cu actele de care a luat cunostinta in cadrul procedurii de mediere.
Autor: Consilier Juridic Gabriela Chirazov
Acest articol reprezinta un extras din Manualul Mediatorului de Succes
Vacanța judecătorească 2014-prilej pentru soluționarea litigiilor pe cale amiabilă
Înțelegerea pe cale amiabilă a parților dintr-un proces în fața mediatorilor are principalul avantaj că pe lângă procesele care primesc termene de judecată se vor număra și cauzele în care s-a încheiat un acord de mediere între părți. Practic, vacanța judecătorească este un bun prilej ca părțile să își rezolve pe cale amiabilă problemele, însă rămâne de văzut dacă această procedură va fi preferată de justițiabili.
Vacanța judecătorească începută la 1 iulie, înseamnă practic 2 luni de pauză pentru procesele deduse judecății, fiind chemați în fața instanțelor, doar cei ale căror cauze necesită soluționare în regim de urgență.Printre acestea se numără și cele în care s-a încheiat un acord de mediere, indiferent de obiectul cauzei.Dar totul ține de justițiabili să tranșeze cât mai rapid litigiile.
Vacanța judecătorească poate fi însă și un prilej pentru justițiabili de a-și rezolva amiabil conflictele, în fața unui mediator. Avantajul e că nu trebuie să aștepte până la toamnă pentru ca instanța să dea o soluție, ci se pot prezenta în instanță și în perioada vacanței, dar această variantă rămâne opțională.
D-na avocat Ana Viorica Pușcașu a afirmat că: “E in regulă că sunt luate cu celeritate dosarele pentru părțile din acel acord de mediere. In ceea ce privește apetitul românilor pentru procese, acesta va rămâne in continuare ridicat, iar medierea va fi o procedură opțională. Aceasta va fi folosită în general de justițiabilii de la oraș și de persoanele care nu vor să știe multă lume de faptul ca au diferite litigii. În prezent oamenii nu cred în mediere – așa cum am mai spus și altă dată preferă judecata, preferă ca un judecător să spună cine are sau nu dreptate. Și consideră că numai în fața instanței își pot găsi dreptatea”.
Procedura medierii este mult mai avantajoasă și eficientă,nemaifiind necesară administrarea de probe și termene prelungite ca în cazul unui proces.Însă reticența oamenilor privind medierea este foarte răspândită, mulți practic neînțelegând toate avantajele ei și având înrădăcinată mentalitatea că numai în fața instanței își pot găsi dreptatea.Prin acordul de mediere ar trebui rezolvate toate capetele de cerere care ar fi putut fi rezolvate în instanță, având în vedere că în fond medierea este o tranzacție.
În ceea ce privește impactul pe care îl are medierea asupra activității avocaților, părerile sunt împărțite, existând voci care afirmă că medierea ar fi un minus pentru avocați.
În primul rând, opțiunea unei părți de a alege să își rezolve conflictul pe cale amiabilă este recunoscută atât de Codul de Procedură Civilă cât și de Legea Medierii, și totodată justițiabilul este scutit de cheltuieli.
Cazurile în care oamenii reușesc să se înțeleagă pe cale amiabilă sunt rare, dat fiind faptul că ori nu găsesc puncte comune care să ducă la rezolvarea problemei, sau nu și-au vorbit de mult timp, uneori fiind vorba de conflicte care durează de generații.În general, oamenii au îndoctrinată ideea de a apela la serviciile unui avocat, de a plăti onorarii,de a se adresa instanței, practic de a li se confirma prin hotărârea definitivă a judecătorului că au sau nu dreptate.
În momentul în care, justițiabilii vor înțelege care sunt avantajele medierii, atunci când între toate instituțiile juridice atât cele existente cât și cele nou introduse va exista un deplin echilibru, astfel încât oamenii să știe exact ce să aleagă, atunci vom putea vorbi de echitatea justiției într-un stat de drept.
- See more at: http://eurojust.ro/vacanta-judecatoreasca-prilej-pentru-solutionarea-litigiilor-pe-cale-amiabila/#sthash.DJxr9wCr.dpuf
Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .
Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2014
Principiile medierii: Participarea voluntara, autoderminarea partilor, acceptul in cunostinta de cauza
La baza medierii stau o serie de principii de a caror respectare depinde reusita unei medieri.
Principiile medierii astfel cum sunt prevazute in Standardul de Formare al Mediatorilor aprobat prin Hotararea 12/2007 a Consiliului de Mediere, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt: participarea voluntara, confidentialitatea, neutralitatea si impartialitatea mediatorului, autodeterminarea partilor si acceptul in cunostinta de cauza.
Unul dintre principiile medierii este cel referitor la participarea voluntara, autodeterminarea partilor si acceptul in cunostinta de cauza.
In acest sens, singurele in masura sa decida daca vor solutiona conflictul pe calea medierii sunt partile aflate in conflict.
Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor stabileste ca mediatorul are obligatia de a se asigura ca partile au recurs la procedura de mediere in mod voluntar, in cunostinta de cauza si fara a fi constranse.
Atentie! Fac exceptie de la acest principiu situatiile in care medierea este o procedura obligatorie prevazuta de legile speciale.
Mediatorul trebuie sa respecte si sa incurajeze dreptul partilor de a lua orice decizie libera si in cunostinta de cauza care sa solutioneze divergentele dintre ele.
Mediatorul va informa partile, de la inceput, in ce va consta activitatea sa si asupra faptului ca decizia finala le apartine in mod exclusiv si ca se pot retrage oricand din procesul de mediere.
Mediatorul nu va oferi partilor consultanta legala sau de specialitate, in schimb poate sfatui partile ca pot obtine asistenta juridica independenta sau de specialitate.
Mediatorii trebuie sa acorde asistenta numai in cazul in care au calificarea necesara pentru a raspunde in mod rezonabil orizontului de asteptare al partilor angajate in mediere.
Sursa:http://e-juridic.manager.ro/articole/principiile-medierii:-participarea-voluntara-autoderminarea-partilor-acceptul-in-cunostinta-de-cauza-16515.html
Loading ...
Mediator Bucuresti