Medierea este o activitate umana la fel de veche precum vanatoarea sau pescuitul, prezenta odata cu aparitia comunicarii si a dezvoltarii relatiilor interumane la nivel de grup social.

Parafranzandu-l pe Descartes, spunem: “Comunic, deci exist”, dar imediat apare corolarul: “Comunic, deci poate aparea o disputa”. Iar aici intra in scena vindecatorii sociali: mediatorii.

Existenta in forma spontana, medierea a fost reglementata prin lege in tara noastra incepand din anul 2006, punandu-se astfel bazele unei noi profesii, cea de mediator.

Daca medierea este definita de lege[1] ca o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila[2], mediatorul apare ca acea persoana “apta” de a facilita comunicarea dintre parti si solutionarea conflictului, de preferat, dar nu obligatoriu. Pentru ca nu orice conflict poate avea o rezolvare si mediatorii sunt, in fond, oameni, cu abilitati, capacitati, dar si cu limite.

Situatiile in care o mediere poate fi eficienta presupun un cumul de factori facilitatori, dintre care factorii psihologici joaca un rol extrem de important pentru solutionarea conflictului.

Scena, actorii, discursul, ambientul sunt tot atatia parametri care intra in ecuatia medierii. Ce parametri putem controla si ce nu? Cum putem acorda reglajul fin astfel incat ce nu putem controla sa fie minimizat?

Medierea, din punct de vedere psihologic, este acel proces in care, intre doua personaje aflate in conflict, se interpune un al treilea, neimplicat emotional, cu intentia declarata de a le ajuta sa solutioneze conflictul.

Personajele Continue reading “Medierea – o abordare psihologică” »

Cu ocazia solutionarii recursurilor, inculpatul si partea vatamata, în mod expres, cu respectarea formelor prevazute de lege, si-au manifestat vointa în sensul împacarii în ce priveste savârsirea infractiunii de distrugere, prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal.

Întrucât în cauza a intervenit împacarea partilor, potrivit art. 10 lit. h cod pr. penala, actiunea penala nu mai poate fi exercitata împotriva inculpatului, urmând a se dispune încetarea procesului penal pornit sub aspectul savârsirii infractiunii sus- mentionate.

Prin sentinta penala nr. 218 din 2 iunie 2009, pronuntata de Tribunalul Constanta, în dosarul penal nr. 303/118/2009, s-au hotarât urmatoarele:În baza art. 11 pct.2 lit.a c.p.p. rap.la art. 10 lit.d c.p.p.;

Achita pe inculpatul B.I.C. pentru savârsirea infractiunii de distrugere prev.si ped. de art. 217 alin.1 c.p. deaorece faptei îi lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii.

În baza art. 346 alin.2 c.p.p. în ref.la art. 14 c.p.p., art. 999 c.civ. si urm.;

Obliga pe inculpatul B.I.C. la plata sumei de 2235,47 lei catre partea vatamata – parte civila P.A.R. cu titlul de daune materiale.

Respinge ca nefondata cererea privind acordarea daunelor morale.

Respinge ca nefondata cererea privind acordarea cheltuielilor judiciare catre partea vatamata – partea civila.

În baza art. 192 pct.1 lit.c c.p.p.;

Obliga pe inculpat la 360 lei cheltuieli judiciare catre stat.”

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut urmatoarele: Continue reading “Impacarea partilor în recurs pentru infractiunea prevazuta de art. 217 alin. 1 cod penal. Efecte. Incetarea procesului penal in temeiul art. 11 pct. 2 lit.” »

Autorul accidentului, în caz de vătămare corporală din culpă, prin împăcarea părților, beneficiază de următoarele avantaje și beneficii:

1. Nu va  fi condamnat penal;

2. Nu va avea cazier;

3. Nu  se va dispune anularea permisului de conducere auto;

4. Se stinge și acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal;

5. Drepturile sale nu sunt alterate în nici un fel, ca și cum nu ar fi produs accidentul, mai puțin o suspendare a permisului de conducere.

Împăcarea părților se poate realiza indiferent cât de gravă este vătămarea corporală a victimei, chiar și în cazul pierderii unui organ, simț, membru …

Cea mai eficienta forma legala ce impacare a partilor este impacarea partilor la mediator. 

Împăcarea părților, victimă-autor accident, în caz de vătămare corporală din culpă, poate fi realizată în cursul cercetării penale, urmăririi penale, precum și în fața instanței de  judecată, până la rămânerea definitivă a hotărârii penale.

În cazul decesului victimei, autorul accidentului va fi condamnat pentru savârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, iar prin împăcarea părților va beneficia de clemență din parte instanței de judecată, reținîndu-se ca circumstanță atenuantă la individualizarea pedepsei.

Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 27/2006, Secțiile Unite, pronunțată în ședința publică din data de 18 septembrie 2006 și publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 20 martie 2007,  privind examinarea recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. 1 lit. h) teza a II-a din Codul de procedură penală, referitoare la exprimarea acordului de voință al părților de a se împăca, în cazurile prevazute de lege, se stabilește: Continue reading “Accident auto – Impacarea partilor” »

Pe calea medierii penale pot fi solutionate litigii care au la baza infractiuni pentru care raspunderea penala se inlatura prin retragerea plangerii prealabile sau a impacarii partilor.

Impacarea partilor reprezinta conventia dintre persoana vatamata si faptuitor, incheiata in scopul de a inlatura consecintele savarsirii infractiunii.

In cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima isi exprima consimtamantul de a participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul; daca victima refuza sa participe impreuna cu faptuitorul, sedinta de informare se desfasoara separat.

Infractiunile a caror raspundere penala se inlatura prin retragerea plangerii prealabile sau prin impacarea partilor sunt expres prevazute in Codul penal: lovirea sau alte violente; vatamarea corporala; vatamarea corporala din culpa; violarea de domiciliu; seductia; furtul pedepsit la plangerea prealabila; abuzul de incredere; distrugerea; tulburarea de posesie; abandonul de familie; nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului. Continue reading “MEDIERE LITIGII PENALE” »

Punctul de vedere al Directiei Legislatie din cadrul C.S.M., anexat Scrisorii europarlamentarului Monica Macovei ref. la modificarea OUG nr. 90/2012 pentru modificarea si completarea legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator:

„(…) faptul ca prezentarea la sedinta de mediere este obligatorie pentru anumite categorii de litigii sau ca procedura medierii poate fi desfasurata si dupa ce conflictul a fost dedus judecatii, nu transforma aceasta profesie intr-o profesie juridica, cata vreme aceasta abordeaza raporturile dintre parti din perspectiva facilitarii negocierilor dintre ele si a aprijinului pentru solutionarea conflictului, iar nu a lamuririi aspectelor juridice ale diferendului dintre parti.

Tot astfel, imprejurarea ca mediatorul poate intocmi anumite acte cu semnificatie in plan juridic (de ex. contractul de mediere, acordul de mediere), nu transforma profesia sa intr-o profesie juridica, dupa cum, de exemplu, nici profesia de contabil, care presupune in mod necesar interpretarea si aplicarea stricta a normelor juridice incidente in materia contabilitatii, nu devine, doar pentru acest fapt, o profesie juridica.”

Textul integral aici:
http://www.cdep.ro/bp/docs/F1272491835/scan0001.pdf
http://www.cdep.ro/co/sedinte.lista

Uniunea Centrelor de Mediere din Romania (U.C.M.R.) reitereaza propunerea sa datand din luna iulie 2012 privind descentralizarea atributiilor Consiliului de Mediere din Romania, prin infiintarea de Consilii de Mediere Judetene.

“U.C.M.R. apreciaza ca descentralizarea judeteana va avea rolul crucial in apararea identitatii profesiei si drepturilor mediatorilor, precum si de a credibiliza institutional-teritorial medierea ca alternativa reala la justitia clasica”, declara Mugur Mitroi, presedintele federatiei.

In contextul ultimelor modificari legislative din domeniul medierii, se impune cu atat mai mult necesitatea protejarii profesiei si drepturilor mediatorilor printr-o organizare eficienta la nivel de judet, cu scopul unei administrari directe a activitatii de mediere, cat si in vederea unei relationari coerente si fluente cu institutiile judetene. Relationarea directa cu instantele judetene si celelalte institutii descentralizate este imperativa in vederea unei eficientizari si protectii reale a activitatii mediatorilor.

Astfel, inca din 14 iulie 2012, U.C.M.R. a adoptat si a depus oficial Rezolutia nr. 2 prin care a propus modificarea Regulamentului de Organizare si Functionare al Consiliului de Mediere din Romania in sensul descentralizarii la nivel judetean. Aceasta propunere se intemeiaza pe dispozitiile art. 17 alin. 1 si 2 si ale art. 20 lit. m din legea nr. 192/2006, modificata si completata, potrivit carora: Continue reading “Descentralizarea atributiilor Consiliului de Mediere din Romania si apararea profesiei de mediator” »