Forta juridica a unui acord de mediere

Medierea, după cum se ştie, are ca scop găsirea de către părţi a unei soluţii viabile şi valabile, reciproc mulţumitoare şi satisfăcătoare pentru ele. Soluţia gasită şi agreată de către părţi se exprimă în fapt printr-un acord explicit şi prin obligaţii reciproce între părţile ce participă la acesta.

Acordul de mediere este o înţelegere totală când s-au găsit soluţii pentru toate problemele ce au făcut obiectul medierii şi este parţială când părţile au găsit soluţii doar pentru anumite probleme. Acordul de mediere conţine exact înţelegerea părţilor şi modul în care acestea îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile ce au rezultat în urma înţelegerii.

Valoarea juridică a unui acord de mediere este cea a unui contract bilateral, consensual, sinalagmatic. Acesta însemnând un contract între doua sau mai multe părţi ce îşi exprimă în mod liber voinţa si dorinţele.

Părţile sunt libere să aleagă cum vor să remedieze probleme dintre ele, nici o parte nu poate fi forţată să accepte o soluţie ce nu i se pare viabilă, chiar dacă soluţia provine de la mediator. Orice soluţie găsită de părţi împreuna cu mediatorul trebuie să exprime în mod absolut voinţa exclusivă a lor, să fie explicită, să conţină suficiente date pentru ca obligaţiile asumate să poată produce acele efecte juridice pe care părţile şi le doresc.

Voinţa părţilor primează în orice moment în cadrul procesului de mediere.

Un acord de mediere poate fi scris sau verbal. Se optează pentru prima formă în cele mai multe cazuri, deoarece dă mai multă valoare înţelegerii dintre părţi survenită ca urmare a  procesului de mediere. Din punctul meu de vedere, aceasta este o soluţie foarte bună, ce elimină amunite inconveniente pe care le poate genera un acord verbal.

Acordul de mediere poate fi supus spre autentificare unui notar public, atunci când acesta face obiectul unui transfer de drepturi de proprietate asupra bunurilor imobile ori alte drepturi reale, aceasta fiind o opţiune si nu o obligaţie ce revine părţilor.

Conform legii medierii, înţelegerea părţilor nu trebuie să cuprindă aspecte ce ar putea leza drepturile şi libertăţile persoanei sau ar aduce atingere legii şi ordinii publice.

Forţa juridică a unui acord de mediere este cea a unui înscris sub semnătură privată.

Asa cum prevede Legea medierii în articolul 58, acordul de mediere este viabil, valabil şi produce efecte încă de la contractarea care a avut loc între părţi. Redactarea acestuia de către mediator şi semnarea de către părţi a înţelegerii intervenite între ele nu are efecte ad validitatem, ci ad probationem. Tot părţile sunt cele care decid dacă acordul de mediere se redactează de mediator, de către ele, ori nu se redactează.

În cazul în care se redactează, acordul semnat de părţi poate rămâne înscris sub semnătură privată ori poate fi autentificat la notarul public, ori încuviinţat de către instanţa de judecată.

Un acord de mediere agreat şi semnat de către părţi le obligă pe acestea la respectarea lui, la ducerea la îndeplinire a obligaţiilor asumate. Nerespectarea acordului de mediere atrage răspunderea contractuală, partea care se consideră vătămată putând cere daune-interese în condiţiile dreptului comun.

Sursa:http://www.alinagorghiu.ro/2013/10/07/forta-juridica-a-unui-acord-de-mediere/#more-15710

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2013