Modificarile facute in graba la legea medierii dezaprobate de mediul juridic

Incepand din 1 iulie, sedinta obligatorie de informare privind medierea poate fi sustinuta si de judecatori, procurori, notari sau avocati, desi pana acum doar mediatorul era autorizat sa sustina aceasta procedura. Totusi, unele institutii cu atributii in materie, precum Consiliul de Mediere sau Consiliul Superior al Magistraturii, nu sunt de acord cu noile reglementari, apreciind ca modificarile stopeaza dezvoltarea profesiei de mediator in Romania si incalca principiile fundamentale ale medierii.

De cateva zile, sedinta de informare privind medierea poate fi realizata si de judecatori, procurori, consilieri juridici si notari, desi pana acum doar mediatorul era autorizat sa sustina aceasta procedura. “Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizata de catre judecator, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz in care aceasta se atesta in scris”, se precizeaza in Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea OUG nr. 4/2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 388 din 28 iunie 2013.

Conform actului normativ, sedinta de informare va fi gratuita, astfel ca judecatorii, procurorii, consilierii juridici sau notarii nu pot percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.

Inca dinainte de a se aplica, noua dispozitie a dat nastere mai multor reactii in mediul juridic din Romania, institutiile de profil apreciind ca modificarile stopeaza dezvoltarea profesiei de mediator in Romania.

Concret, Consiliul de Mediere a formulat deja o Cerere de abrogare a dispozitiilor Legii nr. 214/2013, motivand ca introducerea posibilitatii ca procedura de informare sa fie realizata de alte persoane decat mediatorii autorizati si special instruiti contravin grav scopului urmarit de legiuitor in reglementarea medierii si informarii prealabile asupra avantajelor medierii. 

Consiliul de Mediere nu este singurul organism din domeniu care protesteaza impotriva dispozitiilor introduse de Legea nr. 214/2013. Mai exact, judecatorul Cristi Danilet, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a precizat, in cadrul conferintei “Medierea, intre optiune si obligativitate” desfasurate in 28 iunie, ca si institutia pe care o reprezinta va face tot posibilul sa blocheze aplicarea acestor reglementari.

In acelasi timp, Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania a aratat, faptul ca activitatea notariala a avut intotdeauna o componenta de consiliere si informare a partilor cu privire la efectele si implicatiile actelor pe care acestea le incheie. “Notarul public, desfasurand o procedura necontencioasa, indruma partile sa gaseasca solutii si rezolvari problemelor cu care se confrunta pentru a nu ajunge in instanta” a declarat Miruna Popescu, purtator de cuvant al UNNPR.

Aceasta a adaugat, de asemenea, ca aparitia Legii 214/2013 nu aduce schimbari din perspectiva notarului public, acesta continuand sa isi desfasoare activitatea ca si pana acum, cerand si dand lamuriri partilor in scopul prevenirii litigiilor.

Sunt incalcate sau nu principiile fundamentale ale procedurii de mediere?

Potrivit lui Zeno Sustac, vicepresedinte al Consiliului de Mediere , noua prevedere constituie un regres in domeniul  medierii, textul mentionat intrand in contradictie cu intreaga constructie a Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator. “Un text neinspirat si inaplicabil, conceput intr-o graba evidenta”, opineaza Sustac, care adauga ca, prin noua reglementare, principiile fundamentale ale medierii nu sunt doar incalcate, ci ignorate de-a dreptul.

Aceeasi parere este impartasita si de avocatul Anda Antohe, din cadrul departamentului de Litigii si Executari Silite, Bostina si Asociatii, care sustine ca mediatorii ar trebui lasati sa-si faca treaba si sa-si urmeze neingraditi profesia fara interventia altor persoane.“De ce sa incercam sa transformam o metoda extrajudiciara de solutionare a litigiilor intr-una judiciara, cu atat mai mult cu cat prin aceasta metoda alternativa de solutionare a litigiilor s-a dorit o degrevare a instantelor de judecata, prin solutionarea de catre un tert, a conflictelor care in mod obisnuit ar fi trebuit sa fie solutionate, in formele prevazute de lege, de catre un judecator”. Un raspuns categoric in acest sens l-a dat si Ion Dedu, membru in Consiliul de Mediere : ”Sigur ca se incalca! Ganditi-va doar la principiul neutralitatii si impartialitatii”. Concret, dupa cum a exemplificat mediatorul, daca informarea este realizata de avocat, acesta nu va putea face o informare fara o analiza a conflictului, ci doar o analiza a pozitiei partii pe care o reprezinta si stabileste strategia prin care isi va apara clientul.

“Pe de alta parte, avocatura si medierea sunt doua profesii care se intrepatrund. Scopul avocatului este sa satisfacerea clientului sau, in timp ce scopul mediatorului este satisfacerea clietilor sai. Mediatorul este legat de avocat, iar avocatul de mediator. Cele doua profesii trebuie sa colaboreze si sa fie in slujba justitiabilului“, puncteaza Dedu.

Mergand pe aceeasi linie, Anda Antohe puncteaza ca principiile medierii - caracterul voluntar al procedurii de mediere, auto-determinarea partilor, confidentialitatea procedurii, neutralitatea/impartialitatea din partea mediatorului – nu mai pot fi respectate odata oferita posibilitatea pentru judecator, procuror, consilier juridic, avocat sau notar de a realiza informarea gratuita, cu atat mai mult cu cat procedura in care se va realiza aceasta informare nu a fost reglementata.

Mai precis, a explicat avocatul, in ceea ce priveste procurorul, acestuia i se confera posibilitatea sa recomande victimei sa se impace cu presupul faptuitor. “In situatia aceasta, cum ramane cu increderea pe care partile conflictului trebuie sa o acorde mediatorului sau, mergand mai departe, in situatia in care partile decid sa nu apeleze la procedura medierii, cu increderea victimei in actul de justitie? Cum mai poate avea acea victima certitudinea ca respectivul procuror il va trage la raspundere penala pe faptuitor in situatia in care cu ceva timp in urma a sfatuit-o sa se impace cu acesta?”, se intreaba specialistul Bostina si Asociatii.

O alta problema sesizata de Anda Antohe este faptul ca nu exista mecanisme de control sau de sanctionare a modului in care noile categorii de persoane vor desfasura informarea gratuita. Concret, daca mediatorii autorizati sunt supusi sanctiunii disciplinare in conditiile Legii nr. 192/2006, in cazul procurorilor, judecatorilor, avocatilor, notarilor sau consilierilor juridici nu exista deocamdata o baza legala care sa permita verificarea activitatii lor.

Tot referitor la acest aspect, Consiliul de Mediere puncta, in cererea de abrogare a dispozitiilor Legii nr. 214/2013, ca noua prevedere va permite unor persoane incompatibile cu activitatea de mediere sa presteze anumite serviciii de mediere, fara a avea competente in domeniu, fara a indeplini standardele de formare specific profesiei de mediator si fara a exista mecanisme de control a calitatii serviciului furnizat.

Se faciliteaza, prin noile reguli, accesul la sedinta de informare?

Pentru a informa pe cineva cu privire la avantajele unei proceduri este necesar ca cel ce o face sa cunoasca procedura in profunzime, a mentionat Zeno Sustac, subliniind totodata faptul ca judecatorii, procurorii, consilierii juridici, avocatii sau notarii nu au niciun fel de pregatire specifica in domeniul medierii. Prin urmare, arata mediatorul, cetateanul roman este prejudiciat prin furnizarea unui serviciu de catre o persoana care fie nu il cunoaste, fie nu il agreaza.

In acelasi timp, Consiliul de Mediere apreciaza, in protestul sau, ca acest demers nu va conduce la cresterea calitatii actului de justitie si nici la degrevarea instantelor ci, din contra, va contribui la mentinerea si chiar cresterea numarului ridicat de dosare aflate pe rolul instantelor romanesti.

In schimb, specialistul Bostina si Asociatii mentioneaza ca un avantaj al reglementarii il poate constitui facilitarea ducerii la indeplinire a prevederilor art. 43 din Legea 192/2006 si anume prezentarea partilor la mediere, eliminandu-se, astfel, procedura invitatiei adresate de catre mediatorul partii ce nu se prezinta la mediere.

Totusi, avocatul nu se poate pronunta momentan asupra avantajelor noilor reguli: “Odata definitivate si aprobate regulile cu privire la persoanele care pot indeplini procedura informarii prealabile, precum si a modalitatii in care se va desfasura aceasta, vom putea aprecia in mod concret asupra avantajelor si dezavantajelor sedintei de informare realizate de procurori, judecatori, avocati, notari si consilieri juridici”.

Desi prevederile sunt in vigoare de cateva zile, Ion Dedu atentioneaza ca ele sunt inaplicabile la acest moment, iar asta deoarece informarea nu este una de tip pliant, ci o etapa a procedurii de mediere, etapa care incepe cu analiza conflictului si totodata cu informarea partilor. Concret, in aceasta etapa, mediatorul analizeaza conflictul, stabileste un “diagnostic”, fixeaza o strategie de rezolvare a conflictului si, impreuna cu partile, discuta despre avantajele raportate la conflictul lor concret. “Daca ar fi vorba despre un pliant de informare, da, oricine ar putea sa-l realizeze si sa-l citeasca, pentru asta nu mai era nevoie de o lege”, afirma Dedu. In plus, acesta sustine ca amendamentul a trecut fara consultarea Consiliului de Mediere, care, in orice tara civilizata, era necesara.

Ce trebuie sa stii despre sedinta de informare privind medierea?

Sedinta de informare privind medierea a devenit obligatorie incepand cu 15 februarie 2013, data de la care s-a instituit obligatia legala pentru parti ca, anterior declansarii unei actiuni in instanta, sa se prezinte la mediator in vederea informarii cu privire la posibilitatea solutionarii diferendelor pe calea medierii. Scopul informarii este ca mediatorul sa aduca la cunostinta partilor avantajele, efectele, regulile si limitele medierii adaptat la situatia lor concreta.

Sedinta de informare este gratuita, dupa cum se precizeaza si in Legea medierii: “Pentru activitatea de informare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, indeplinita potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu”.

Conform prevederilor legale, in perioada 15 februarie – 1 august cei care refuza sa se prezinte la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, vor fi sanctionati cu amenzi cuprinse intre 100 lei si 1000 lei. Incepand cu data de 1 august, insa, cei care vor sa inceapa un proces sunt obligati sa participe la sedinta de informare, in caz contrar cererea lor de chemare in judecata fiind respinsa.

Sursa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_33719/Mediul-juridic-dezaproba-modificarile-la-legea-medierii-noile-reglementari-incalca-principiile-acestei-proceduri.html#ixzz2YcgPHPQl 

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2013