Noua lege a taxelor de timbru 2013

 

mediere partaj1
GU V E R N U L R O M Â N I E I
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
privind taxele judiciare de timbru
Având în vedere modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil
prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor
instituţii adoptate prin Codul civil,
ţinând seama de faptul că evoluţia în plan legislativ menţionată nu s-a
reflectat într-un mod adecvat şi la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de
timbru, care au rămas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul
2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie,
pentru ca sistemul de taxare să reflecte noua structură şi dinamică a
procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui
proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea
infrastructurii şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor
prevederi legale,
ţinând cont, astfel, de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui echilibru
corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi
obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea
costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei aplicării normelor în materie
implicând o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de
taxare,
luând în considerare faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului
proiect ar conduce la conservarea unui sistem de taxare neadecvat faţă de liniile
trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod
civil şi a noului Cod de procedură civilă, cu consecinţe negative pe planul situaţiei
justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar, dar şi al transparenţei şi
disciplinei financiare impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din
plata taxelor judiciare de timbru,
având în vedere că aspectele mai sus menţionate vizează un interes public şi
constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,
impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. 2
Art. 1 – (1) Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi
cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta lege.
(2) Taxele judiciare de timbru sunt datorate, în condiţiile prezentei legi, de
către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către
instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) În cazurile anume prevăzute de lege, cererile şi acţiunile introduse la
instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt scutite de la plata
taxelor judiciare de timbru.
Art. 2 – Taxele judiciare de timbru se stabilesc în mod diferenţiat, după cum
obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevăzute de lege.
Art. 3 – (1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele
judecătoreşti, se taxează astfel:
a) până la valoarea de 500 lei – 8 %, dar nu mai puţin de 20 lei;
b) între 501 lei şi 5.000 lei – 40 lei + 7 % pentru ce depăşeşte 500 lei;
c) între 5001 lei şi 25.000 lei – 355 + 5% pentru ce depăşeşte 5000 lei
d) între 25.001 lei şi 50.000 lei -1355 lei + 3 % pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
e) între 50.001 lei şi 250.000 lei -2105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
f) peste 250.000 lei – 6105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 200.000 lei.
(2) Se taxează potrivit alin. (1) şi următoarele categorii de acţiuni:
a) în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic
patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este scutită de
taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri;
b) privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial;
c) prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de
act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi
reale asupra acestora.
Art. 4 – (1) În cazul acţiunilor posesorii taxa judiciară de timbru se calculează
la o valoare care se stabileşte la 20% din valoarea bunului a cărui posesie se solicită.
(2) Taxa judiciară de timbru pentru acţiunile care au ca obiect un
dezmembrământ al dreptului de proprietate se calculează la o valoare stabilită la
20% din valoarea bunului asupra căruia poartă dezmembrământul. În cazul cererilor
care au ca obiect servituţi taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la
20% din valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituţii.
Art. 5 – (1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:
a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii – 3% din valoarea acestora;
b) stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine
fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea
de proprietate comună – 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;
d) cererea de raport – 3 % din valoarea bunurilor a căror raportare se
solicită;
e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3 % din valoarea părţii
de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor; 3
g) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a
acestuia – 3 % din valoarea masei partajabile.
(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin.(1) se
formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se timbrează cu o singură taxă, de 5%
din valoarea masei partajabile.
Art. 6 – (1) Cererile de valoare redusă, soluţionate potrivit procedurii speciale
prevăzute de titlul X al Cărţii a VI-a din Codul de procedură civilă, se taxează cu 50
lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, pentru cererile a căror
valoare depăşeşte 2.000 lei.
(2) Cererile privind ordonanţa de plată, prevăzută de titlul IX al Cărţii a VI-a din
Codul de procedură civilă, se taxează cu 200 lei.
(3) Cererile de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept,
soluţionate potrivit procedurii speciale prevăzute de titlul XI al Cărţii a VI-a din Codul
de procedură civilă, se taxează cu 100 lei;
(4) Cererile formulate pe cale de ordonanţă preşedinţială, când sunt
neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de
ordonanţă preşedinţială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă
valoarea acesteia nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, dacă valoarea ei depăşeşte
2.000 lei.
Art. 7 – Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele
morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu
100 lei.
Art. 8 – (1) Se taxează cu 100 lei următoarele acţiuni şi cereri introduse la
instanţele judecătoreşti:
a) cereri pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept
nepatrimonial;
b) cereri în anularea sau în constatarea nulităţii unui act juridic nepatrimonial;
c) cereri care privesc dreptul de folosinţă a bunului închiriat sau arendat, dacă
acestea nu privesc şi plata anumitor sume de bani;
d) acţiunile în grăniţuire; în ipoteza în care prin aceeaşi cerere se revendică şi
o porţiune de teren, la taxa judiciară de timbru stabilită pentru acţiunea în grăniţuire
se adaugă şi taxa corespunzătoare valorii suprafeţei revendicate.
(2) Cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară, când nu este
accesorie acţiunii în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui
act juridic patrimonial se taxează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000
lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.
Art. 9 – Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu
un proces se taxează astfel:
a) cereri de recuzare în materie civilă – pentru fiecare participant la proces
pentru care se solicită recuzarea -100 lei;
b) cereri de strămutare în materie civilă -100 lei;
c) cereri de repunere în termen – 20 lei;
d) cereri de perimare – 20 lei;
e) cereri de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite
amenzile judiciare şi despăgubirile potrivit art. 190 din Codul de procedură civilă – 20
lei;4
f) cereri de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în
judecată, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă – 20 lei;
g) cereri pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecării se datorează
părţilor – 50% din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acţiunea a cărei
judecare a fost suspendată;
h) cereri pentru refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute -50 lei;
i) cereri pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar,
atunci când sunt efectuate de către instanţă -0,20 lei/pagină;
j) cereri pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru
fiecare exemplar de copie -1 leu/pagină;
k) cereri pentru eliberarea oricăror alte certificate prin care se atestă fapte sau
situaţii rezultate din evidenţele instanţelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate
în arhiva acestora -1 leu/pagină;
l) cereri pentru eliberarea de către instanţele judecătoreşti de copii de pe
hotărârile judecătoreşti, cu menţiunea că sunt definitive, se taxează cu 5 lei pentru
fiecare exemplar de copie.
Art.10 – (1) În materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel:
a) cereri pentru încuviinţarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu
20 lei;
b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii 50
lei;
(2) În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea
bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest
debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei
contestaţii nu poate depăşi suma de 1000 lei, indiferent de valoarea contestată. În
cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la
executare se taxează cu 100 lei.
(3) În cazul în care prin contestaţia la executare silită se invocă, în condiţiile
art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi motive de fapt sau de drept
privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1).
(4) Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50
lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror
valoare depăşeşte 5.000 lei.
Art. 11 – (1) Alte categorii de cereri se taxează după cum urmează:
a) cereri prin care părţile solicită instanţei pronunţarea unei hotărâri care să
consfinţească înţelegerea părţilor, inclusiv când este rezultată din acordul de mediere
– 20 lei; în cazurile în care înţelegerea sau acordul de mediere priveşte transferul
dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia sau mai multor bunuri
imobile, la această sumă se adaugă 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru
acţiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac
obiectul dreptului real transferat. În cazul în care înţelegerea sau acordul de mediere
are ca obiect partajul, la taxa fixă se adaugă 50% din valoarea taxei calculate potrivit
art. 5;
b) cereri în legătură cu măsurile asiguratorii –100 lei; când cererile au ca
obiect instituirea de măsuri asiguratorii asupra navelor şi aeronavelor se taxează cu
1000 lei;
c) contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea împotriva încheierii
de soluţionare a contestaţiei – 20 lei. 5
Art. 12 – Cererile pentru dobândirea personalităţii juridice, pentru autorizarea
funcţionării şi pentru înregistrarea unor persoane juridice se taxează după cum
urmează:
a) cereri privind înregistrarea partidelor politice sau pentru modificarea
statutului acestora – 300 lei;
b) cereri pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţiile
prevăzute în Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora
– 200 lei;
c) cereri pentru dobândirea personalităţii juridice de către asociaţiile fără scop
lucrativ, fundaţii, uniuni şi federaţii de persoane juridice fără scop lucrativ, precum şi
pentru modificarea actelor constitutive ale acestora 100 lei.
Art. 13 – Acţiunile formulate în domeniul drepturilor de autor şi de inventator
se taxează după cum urmează:
a) pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a celor conexe, pentru
constatarea încălcării acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de
autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de artă, precum şi pentru luarea oricăror
măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente, pentru asigurarea
reparării acestora, ori pentru restabilirea dreptului atins – 100 lei;
b) pentru recunoaşterea calităţii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor
născute din brevetul de invenţie, din contractele de cesiune şi licenţă, inclusiv
drepturile patrimoniale ale inventatorului – 100 lei;
c) cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de marcă – 300
lei.
Art. 14 – (1) Acţiunile, cererile, obiecţiunile, contestaţiile introduse la instanţele
judecătoreşti în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu
modificările şi completările ulterioare, al Ordonanţei Guvernului nr. 10/2004 privind
falimentul instituţiilor de credit, aprobată prin Legea nr.287/2004, cu modificările şi
completările ulterioare şi al Legii nr. 503/2004 privind redresarea financiară,
falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, cu modificările
şi completările ulterioare se taxează cu 200 lei.
(2) Cererile de competenţa instanţelor judecătoreşti având ca obiect
înregistrări în registrul comerţului se taxează cu 100 lei.
Art. 15 – Taxele judiciare de timbru pentru unele acţiuni şi cereri referitoare la
raporturile de familie sunt următoarele:
a) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a) din Codul
civil – 200 lei;
b) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b) şi c) din
Codul civil – 100 lei;
c) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul
civil – 50 lei;
d) cererea privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestaţiei
compensatorii – 50 lei;
e) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorţ şi care au ca
obiect stabilirea locuinţei copilului, exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea
contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, dreptul părintelui 6
sau al altor persoane decât părinţii de a avea legături personale cu copilul, locuinţa
familiei – 20 lei fiecare cerere;
f) orice altă cerere neevaluabilă în bani – 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit
legii, de taxă de timbru.
Art. 16 – În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei
vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei
autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de
lege se taxează după cum urmează:
a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului
pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui alt
înscris – 50 lei;
b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor
suferite printr-un act administrativ – 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de
300 lei.
Art. 17 – Cererile formulate potrivit Legii notarilor publici şi a activităţii
notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se
taxează după cum urmează:
a) contestaţia împotriva deciziei Colegiului Director al Camerei sau, după caz,
a Biroului executiv al Consiliului Uniunii prin care au fost soluţionate conflictele de
competenţă dintre notarii publici – 100 lei;
b) plângerile împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui
act notarial – 20 lei.
Art. 18 – Se taxează cu 20 lei următoarele cereri formulate potrivit Legii nr.
188/2000 privind executorii judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare:
a) cereri pentru soluţionarea conflictelor de competenţă între birourile
executorilor judecătoreşti;
b) plângeri împotriva refuzului executorului judecătoresc de a-şi îndeplini
atribuţiile prevăzute de lege;
c) cereri pentru supralegalizarea semnăturii şi a ştampilei executorului
judecătoresc.
Art.19 – În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii
pronunţate se taxează cu 20 lei.
Art.20 – Acţiunile şi cererile în materie de carte funciară, când nu pun în
discuţie fondul dreptului, se taxează cu 50 lei.
Art.21 –Se taxează cu 20 de lei următoarele acţiuni şi cereri, inclusiv cererile
pentru exercitarea căilor de atac:
a) încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului
individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea
impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de
muncă şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, precum şi
executarea hotărârilor pronunţate în aceste litigii;
b) raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici şi ale funcţionarilor publici cu
statut special. 7
(2) Cererea privind înregistrarea asociaţiilor de proprietari, de locatari sau
mixte şi apelul împotriva încheierii judecătorului-delegat se taxează cu 20 lei.
Art. 22 – Cererile adresate Ministerului Justiţiei se taxează după cum urmează:
a) cereri pentru supralegalizarea înscrisurilor sau copiilor de pe înscrisuri,
destinate a fi utilizate în străinătate – 10 lei pentru fiecare înscris sau copie;
b) cereri pentru autorizarea traducătorilor şi interpreţilor – 300 lei;
c) cereri în vederea atestării titlului oficial de calificare român de consilier
juridic şi a experienţei dobândite în România, în vederea admiterii şi practicării
acesteia în celelalte state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic
European; pentru atestarea calificării de traducător şi interpret autorizat, în vederea
exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului
Economic European ori în Confederaţia Elveţiană; pentru atestarea calificării de
expert tehnic judiciar în vederea exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii
Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană -
100 lei;
d) cereri adresate Ministerului Justiţiei în vederea recunoaşterii calificării
profesionale de traducător şi interpret autorizat sau expert tehnic judiciar, în condiţiile
Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale
pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare -
100 lei.
Art. 23 – (1) Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor
judecătoreşti se taxează cu 50% din:
a) taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată
de prima instanţă, dar nu mai puţin de 20 de lei;
b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în
bani, dar nu mai puţin de 20 de lei.
(2) Apelul incident şi apelul provocat se taxează potrivit regulilor prevăzute la
alin.(1).
Art. 24 – (1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei
dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct.
1-7 din Codul de procedură civilă.
(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de
drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul de taxează cu 50%
din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; în aceeaşi ipoteză,
pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 de lei.
(3) Recursul incident şi recursul provocat se taxează după regulile prevăzute
la alin. (1) şi (2).
Art.25 (1) Se taxează cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după
caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:
- încheierea prin care s-a dispus vânzarea bunurilor în acţiunea de partaj;
- încheierea de suspendare a judecării cauzei;
- hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa
calităţii de reprezentant;
(2) Se taxează cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz,
recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: 8
- hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă
sau pentru autoritate de lucru judecat;
- hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la dreptul pretins;
- hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la judecată;
- hotărârea prin care se încuviinţează învoiala părţilor.
Art. 26 – (1) Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de
100 lei.
(2) Cererea de revizuire se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire
invocat.
Art. 27 – Orice alte acţiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepţia celor
scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxează cu 20 lei.
Art. 28- Este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru
exercitarea unei căi de atac, ordinare şi extraordinare, împotriva hotărârii
judecătoreşti prin care a fost soluţionată o acţiune sau cerere scutită, potrivit legii, de
taxă judiciară de timbru.
Art. 29 – Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile,
inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la:
a) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele
de asigurări sociale;
b) stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională
şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor
persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;
c) obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în
constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de
întreţinere;
d) stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau
luarea unei măsuri preventive pe nedrept;
e) adopţie, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească,
asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către
autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin;
f) protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi
asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva
agenţilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale
consumatorilor;
g) valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;
h) exercitarea drepturilor electorale;
i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi
morale decurgând din acestea;
j) stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale
drepturilor prevăzute la art. 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi
a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994, cu modificările ulterioare;
k) orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin
legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru;
(2) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acţiunile şi căile de atac
formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute sau 9
emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu
modificările ulterioare.
(3) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile pentru dizolvarea
societăţilor comerciale şi a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului.
Art. 30 – Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv
căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia
României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul
Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice,
indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice,
indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.
(2) În înţelesul prezentei legi, în categoria venituri publice se includ: veniturile
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor
fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate,
bugetului trezoreriei statului, veniturile din rambursări de credite externe şi din
dobânzi şi comisioane derulate prin trezoreria statului, precum şi veniturile bugetelor
instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile
bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi
ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, precum şi
veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.
Art. 31 – (1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru
acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, se face de către instanţa de
judecată.
(2) În cazul taxelor calculate în funcţie de valoarea obiectului cererii, valoarea
la care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută în acţiune sau în
cerere. Dacă valoarea este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie,
evaluarea se face în condiţiile art. 98 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
(3) În cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real
asupra unui imobil, taxa de timbru se calculează în funcţie de valoarea impozabilă a
bunului imobil. Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanţă
ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale
cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare.
(4) Când prin cererea se solicită acordarea unor prestaţii succesive, dacă
durata existenţei dreptului este nedeterminată, taxa de timbru se calculează la
valoare, corespunzător valorii prestaţiei anuale.
Art. 32 – Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă
instanţă cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege.
Art. 33 – (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile
prevăzute de lege.
(2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient
timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din
Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de
instanţă şi de a comunica instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în
termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi
comunicare instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în 10
condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în
termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din
Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte
lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii
de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
numai după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de
timbru.
(3) Dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai
mare a obiectului cererii, instanţa va pune în vedere reclamantului să achite suma
datorată suplimentar până la termenul stabilit de instanţă.
(4) Neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei până la termenul prevăzut de lege
sau stabilit de instanţă se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
(5) În cazul în care se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune
sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la
valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară.
(6) Dacă în momentul înregistrării sale acţiunea sau cererea a fost taxată
corespunzător obiectului său iniţial, dar a fost modificată ulterior, ea nu va putea fi
anulată integral, ci va trebui soluţionată, în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a
plătit în mod legal.
Art. 34 – În situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea
unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale
anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune
obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii
constituind titlu executoriu.
Art. 35 – (1) Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate
diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte,
după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
(2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din
capetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de
cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.
(3) Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală precum cererile
de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii dacă
aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.
Art. 36 – (1) În cazul cererilor sau al acţiunilor introduse în comun de mai multe
persoane dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună, ori dacă
drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză sau dacă între ele există o strânsă
legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.
(2) Dacă legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu
modifică valoarea taxabilă a cererii sau caracterul cererii iniţiale nu se taxează.
Art.37 – (1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru,
reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3
zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la
plata taxei judiciare de timbru.
(2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără
citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I Codul de
procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale 11
cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de
chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
numai după soluţionarea cererii de reexaminare.
(3) În cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, instanţa
va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea
sumei contestate.
(4) În cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justiţiei şi
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţionarea cererii de
reexaminare este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Art. 38 – (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar,
prin virament sau în sistem on-line, în contul bugetului local al unităţii administrativ
teritoriale „Taxe judiciare de timbru si alte taxe de timbru”, în care persoana fizică
are domiciliul sau reşedinţa şi este înregistrată ca plătitoare de impozite şi taxe ori,
după caz, în care persoana juridică are sediul fiscal. Costurile operaţiunilor de
transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului
taxei.
(2) Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici
domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se
plăteşte în contul bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care se află
sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.
(3) La finele fiecărei zile lucrătoare, unităţile teritoriale ale trezoreriei statului
virează o cotă de 30% din suma colectată în contul de venituri al bugetului local
prevăzut la alin.(1) în ziua respectivă, în contul de venituri al bugetului de stat” Taxe
judiciare de timbru si alte taxe de timbru”, deschis la unităţile trezoreriei statului,
codificat cu codul de identificare fiscală al Ministerului Justiţiei.
(4) Cota din sumele provenind din taxele judiciare de timbru ce se constituie
venituri la bugetul de stat, se cuprind distinct în bugetul de venituri si cheltuieli al
Ministerului Justiţiei şi va fi folosita exclusiv pentru finanţarea instanţelor judecătoreşti
şi a sistemului de ajutor public judiciar.
Art. 39 – (1) Executarea creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru se
efectuează prin organele de executare ale unităţilor administrativ teritoriale în a căror
rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul debitorul taxei judiciare de timbru, potrivit
dispoziţiilor legale privind executarea a creanţelor fiscale şi cu procedura prevăzută
de aceste dispoziţii.
(2) În vederea executării creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru,
instanţele judecătoreşti vor comunica de îndată hotărârea care constituie titlu
executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru către organele prevăzute la alin. (1).
Art. 40 – (1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau
amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008.
(2) Instanţa acordă persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de
reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate
pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele situaţii:
a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe
ultimele 3 luni de activitate; 12
b) plata integrală a taxei, nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în
curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii,
indisponibilizate.
(3) În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri,
eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care
apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei
juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în
mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.
(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz,
împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii.
Art. 41 – (1) Pentru soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei
judiciare de timbru, instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţii sau informaţii
scrise autorităţilor competente.
(2) Asupra cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru instanţa se
pronunţă fără citare, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Încheierea
se comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este cazul.
(3) Împotriva încheierii, părţile interesate pot formula cerere de reexaminare, în
termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea este scutită de la plata
taxei judiciare de timbru.
(4) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt
complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.
Art. 42 – (1) În cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei
judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau
cuantumul redus al taxei, termenul sau termenele de plată şi cuantumul ratelor.
(2) Eşalonarea plăţii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a
cel mult 24 de luni şi pentru maxim 12 termene.
(3) În cazul eşalonării sau amânării, instanţa transmite hotărârea de
încuviinţare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 39
pentru urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în
executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele
stabilite.
(4) În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de
timbru, instanţa de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul, la plata potrivit
art. 39, a sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie
titlu executoriu.
Art. 42 – (1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie,
după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele
situaţii:
a) când taxa plătită nu era datorată;
b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;
c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca
urmare a unor dispoziţii legale;
d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din
Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă sau când reclamantul a
renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemării în judecată către pârât;
e) când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat;
f) când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă; 13
g) în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând
cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii
cererii, ca nefiind de competenţa instanţelor române;
h) când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici;
i) în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă
cererea de recuzare a fost admisă;
j) în alte cauze expres prevăzute de lege.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) şi i) se restituie jumătate din taxa
plătită, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. f), taxa se restituie proporţional cu
admiterea contestaţiei. În cazul prevăzut la alin. (1) lit. h), se restituie jumătate din
taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluţionat procesul, după
rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
(3) Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la
data naşterii sale.
(4) Cererea de restituire se adresează instanţei judecătoreşti sau, după caz,
parchetului la care s-a introdus acţiunea sau cererea. În cazul taxelor plătite pentru
cereri formulate Ministerului Justiţiei, cererea de restituire se adresează acestuia.
(5 ) Cererea de restituire soluţionata de instanţa de judecata, Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Ministerul Justiţiei după caz, va fi depusă
în vederea restituirii la unităţile administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială îşi
are domiciliul şi este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe solicitantul.
(6) Nu se restituie taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri şi acţiuni
anulate ca insuficient timbrate.
(7) Procedura de restituire a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de
timbru se aproba prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice
si al ministrului dezvoltării regionale si administraţiei publice.
Art. 43 – (1) Din impozitul pe veniturile realizate din activităţi desfăşurate de
avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti încasate la bugetul de stat se
distribuie o sumă corespunzătoare cotei de 75% care se cuprinde distinct în
bugetele de venituri şi cheltuieli ale Ministerului Justiţiei, ale Consiliului Superior al
Magistraturii, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv ale Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel:
a) o cotă de 70% va fi cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al
Ministerului Justiţiei din care 50% va fi folosită pentru finanţarea sistemului de ajutor
public judiciar şi a sistemului de asistenţă juridică, iar 20% va avea ca destinaţie
cheltuieli de investiţii şi cheltuieli curente;
b) o cotă de 10% va fi cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului
Superior al Magistraturii şi va fi folosită pentru asigurarea pregătirii profesionale a
judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi
al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi a personalului din aparatul propriu al
Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii şi,
respectiv, Şcoala Naţională de Grefieri, precum şi pentru cheltuieli de investiţii şi
cheltuieli curente;
c) o cotă de 10% va fi cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) o cotă de 10% va fi cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca destinaţie cheltuieli de
investiţii şi cheltuieli curente. 14
(2) Disponibilităţile de la finele anului se vor reporta în anul următor pentru a fi
cheltuite cu aceeaşi destinaţie.
(3) Diferenţa de procent de 25% din sumele reprezentând impozitul pe
veniturile realizate din activităţi desfăşurate de avocaţi, notari publici şi executori
judecătoreşti prevăzute la alin. (1) se distribuie la bugetele locale.
Art. 44 – (1) Avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în
condiţiile art.58 şi art.167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale
cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului.
(2) Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art.58 alin.(4) din Codul
de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă
parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.
(3) Sumele avansate cu titlu de remuneraţie a curatorului special se includ în
cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.
Art. 45- (1) În mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare şi
dacă nici nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a proceda potrivit alin.(2), instanţa va
încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului.
Sumele avansate din bugetul instanţei cu titlu de remuneraţie pentru curatorului
special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde
procesul.
(2) Obligaţia de plată a cheltuielilor judiciare către stat constituie creanţă
fiscală şi se urmăreşte potrivit legii.
(3) Dispozitivul hotărârii, cuprinzând obligaţia de plată către stat a sumelor
avansate din bugetul instanţei este executoriu. În vederea urmăririi creanţei fiscale,
instanţa va comunica titlul organelor competente pentru urmărirea executării
obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata
taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite. În titlul executoriu se vor
menţiona şi codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal, precum şi orice alte date de
identificare a debitorului. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de
executare ale unităţilor teritoriale subordonate Ministerului Economiei şi Finanţelor în
a căror rază teritorială îşi are sediul debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea
silită a creanţelor bugetare.
Art.46 – (1) Nivelul taxelor judiciare de timbru prevăzute de prezenta lege se
actualizează anual cu indicele ratei inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Justiţiei.
(2) În aplicarea prezentei legi, Ministerul Justiţiei şi Ministerului Finanţelor
Publice pot elabora norme metodologice.
Art. 47 – (1) În scopul evidenţierii statistice a taxelor de timbru încasate pe
tipuri de cereri şi acţiuni, în sistemul de înregistrare ECRIS se va înregistra în mod
obligatoriu, în secţiunea specială prevăzută pentru menţiuni cu privire la taxa
judiciară de timbru, suma stabilită cu titlu de taxă de timbru pentru fiecare capăt de
cerere, în conformitate cu denumirea şi temeiul legal rezultat din prezenta lege. În
cazul cererilor sau al capetelor de cerere care nu se taxează, fie datorită calităţii
părţii, fie datorită obiectului acţiunii se indică temeiul legal. În cazul acordării de
facilităţi la plata taxei de timbru, sub formă de amânare sau eşalonare, se face
menţiune corespunzătoare cu privire la termenele de plată. 15
(2) Înregistrările cu privire la taxele judiciare de timbru se realizează centralizat
în sistem ECRIS.
Art. 48 – Articolul 592 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea
profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din
22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 592
- Cererea adresată instanţei, privind pronunţarea unei hotărâri care
să consfinţească înţelegerea părţilor rezultată din acordul de mediere, se taxează
potrivit legii.”
Art. 49 – Articolului 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410
din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 36 – Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi
sancţionare a contravenţiei, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti
prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se
percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.”
Art. 50 – „În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a
prezentei legi, toate trimiterile făcute la Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră a fi făcute la prezenta
ordonanţă de urgenţă.”
Art. 51 – Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare
de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data
introducerii lor.
Art. 52 – Începând cu data de 1 ianuarie 2014 cota care se virează la bugetul
de stat potrivit art. 38 alin.(4) este de 50%.
Art. 53 – Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se
abrogă:
a) Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările
ulterioare;
b) Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare. 16

Sigur va mai intereaza si :

 

Leave a Reply

Translate this site:
ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la:
-Tel:0768.511.900

Mediator Bucuresti

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

May 2014
M T W T F S S
« Apr    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...

PROGRAM MEDIERE BUCURESTI