Mediator de penal – pretul imaginii

O suma de motive asupra carora nu voi insista au condus la imaginea publica privind medierea ca fiind ruda mai ieftina si mai neglijabila a avocaturii, iar mediatorul este prezentat drept tipul care ” impaca” oamenii, sau, mai critic, personajul care scapa infractorii de puscarie. Imaginea profesionistului ieftin si imoral face ca asteptarile cetatenilor sa fie din cele mai variate cand vine vorba de mediator. Pe de o parte un onorariu pentru mediere cat o treime din onorariul platit pentru avocat pare mult, pe de alta parte asteptarile sunt ca mediatorul sa ” il convinga” pe celalat sa accepte o intelegere cat mai avantajoasa. In plus, mediatorul trebuie sa garanteze ca ca efectele medierii vor fi cele mai bune, si tot el trebuie sa raspunda tuturor intrebarilor pentru ca este mai amabil si mai la indemana si pentru ca „pe domnul avocat nu as vrea sa il deranjez doar pentru cateva intrebari”. In aceste conditii consider necesare unele

clarificari privind rolul mediatorului de penal.

Prima si cea mai importante este ca un mediator ieftin este tot atat de eficient ca si un avocat ieftin, ca un medic ieftin, sau ca un telefon ieftin. Medierea nu trebuie aleasa in cauzele penale pentru ca este mai ieftina ci pentru ca este o modalitate complementara de solutionare a litigiului. Avocatul si mediatorul sunt parteneri, munca fiecaruia o completeaza pe a celuilalt. Mediatorul si avocatul nu sunt concurenti iar munca in echipa a celor doi profesionisti creste considerabil sansele unei solutii reciproc avantajoase. Prin urmare nu trebuie sa va feriti de avocatul dumneavostra cand veniti sa ma angajati pentru ca dumnealui va fi incantat sa lucram impreuna. Spun asta pentru ca mediatorul are obligatia de fi impartial, echidistant, si confidential prin urmare el nu convinge ci faciliteaza, el este cel care intelege nevoile fiecaruia pentru a va ajuta sa ajungeti la o intelegere reciproc avantajoasa. Demersurile mediatorului va ajuta sa obtineti o intelegere iar tehnicile aplicate in mediere au menirea ca fiecare sa il inteleaga pe celalat pentru ca la final toata lumea sa castige. Dar, intrebarile le adresati domnului sau doamnei avocat.

Ce putem garanta ca se intampla in urma unui acord de mediere panala ? 

Conform judecatorului Cristi Danilet, medierea în timpul unui proces penal este posibilă în latura penală pentru un număr restrâns de infracțiuni (anume cele cu privire la care este necesară plângerea prealabilă sau este posibilă împăcarea) – art. 67 alin.1 Lege 192/2006, iar în latura civilă este posibilă pentru orice infracțiune dar numai cu privire la pretențiile civile – art. 23 alin.1 NCpp. Dumnealui considera ca medierea în latură penală nu este textual posibilă (căci între victimă și făptuitor nu poate avea loc vreo negociere și nu se poate încheia vreo înțelegere cu privire la încadrarea juridică a faptei ori cu privire la aplicarea pedepsei ori cuantumul acesteia), iar medierea în latură civilă nu poate fi limitată doar la pretențiile civile.

Asadar, medierea este intelegerea partilor prin care se stinge conflictul ce a condus la cercetarea penala, iar efectele produse de acordul de mediere pot opera in cauza penala pentru infractiunile mentionate mai sus. Mediatorul poate garanta ca isi va face treaba cum stie el mai bine la fel ca si avocatul pe care l-ati angajat, va poate garanta echidistanta, impartialitate, confidentialitate, rabdare, o minte limpede pentru a facilita gasirea unei solutii, dar efecte juridice va poate garata doar legea si institutiile care o pun in aplicare.

Cu toate acestea, as putea gasi un mediator care sa tina cu mine?

Mi-as dori sa spun ca nu dar nu pot sa garantez pentru fiecare din colegii mei. Important este ca, si daca veti gasi un astfel de mediator, nu va poate ajuta cu nimic. Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor. Prin urmare, oricand partea care se considera defavorizata se poate ridica de la masa medierii desfiintand nu doar un rezultat partinitor ci si speranta de a mai ajunge vre-o data la un acord.

Cat costa medierea penala?

Onorariile mediatorilor variaza de la un profesionist la altul, personal consider ca onorariul nu trebuie sa aiba la baza presiunea dumneavostra ci timpul si dificultatea spetei in cauza. Ce trebuie retinut este ca dupa ce ati angajat un mediator ieftin care nu a obtinut un acord este mult mai dificil pentru un al doi-lea mediator sa intervina in cauza si implicit mai costisitor. O parere gresita despre activitatea mediatorului este o dificultate uriasa cand este vorba despre o profesie care se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile. Pe de alta parte nu este recomandata nici extrema opusa in care cel mai scump mediator se prezuma a fi cel mai bun. Important este ca relatia dintre mediator si clienti sa fie una baza pe respect in care oamenii sa respecte munca mediatorului iar mediatorul sa isi respecte clientii si profesia pentru a obtine castigul reciproc avantajos.

Mediator Petru Mustateanu

 

 

Momentul acela in care constati ca judecatorii au nevoie de un mediator!

Situatiile de viata sunt complexe si variate iar legea, oricat de mult ne-am dori, nu le poate acoperi pe toate. Chiar si atunci cand le acopera, legea prevede justitie nicidecum dreptate. Cand vorbim despre lege ne raportam la Constitutie, la legea fundamentala a tarii, la interesele tarii prevazute in norma juridica, nicidecum la interesul cetateanului cel fara o lege  fundamentala nationala care sa il protejeze exclusiv si la care sa se raporteze toate celelalte norme juridice in vigoare, fara o curte care sa vegheze si care sa declare inumane, sa zicem, textele de lege care ii contravin. Tocmai de aceea, in procesul de modernizare a sistemului de mentinere a pacii sociale a fost introdusa timid si pe usa din spate medierea.  Promovata gresit, medierea nu va fi niciodata o alternativa la sistemul de justitie ci o solutie pentru atunci cand legea are incredere in cetatean si in puterea acestuia de a-si rezolva singur problemele minore, o soloutie prin care magistratii sa se poata ocupa de problemele cu adevarat importante lasand oamenii sa isi decida singuri soarta ajutati de un mediator.

Cu toate ca  pana ieri judecatorii lasau sa creada ca au un nivel de reticenta cu privire la oportunitatea medierii, in intelepciunea lor, prin intermediul Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, au solicitat un mediator dovedind inca o data ca au o incredere ridicata in procedura de mediere. Chiar asa, pentru neintelegerile existente intre M. J. si U.N.J.R., Judecatorii considera ca isi pot rezolva conflictul cu ajutorul unui mediator! Sigur ca la nivelul acela este nevoie de un mediator cu viziune si autoritate iar cel mai potrivit pentru aceasta situatie este chiar premeierul Dacian Ciolos caruia Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania i-a solicitat  pe data de 5 octombrie 2016 sa transmita prin Ministrul Justitiei Raluca Pruna “o propunere de solutie pentru iesirea din actuala criza” cauzata de ordonanta de urgenta 43/2016 prin care Guvernul nu ia in considerare drepturile salariale recunoscute prin hotarari judecatoresti. Mai exact titului articolului aparut pe http://www.unjr.ro/ este acesta: „Premierul Ciolos solicitat de judecatori sa vina cu o propunere pentru solutionarea conflictului dintre Guvern si magistrati escaladat de Ministrul Justitiei Raluca Pruna.”

In acest context tot ceea ce ne putem dori este ca Premierul Ciolos sa aiba intepciunea lui Solomon astfel incat atat U.N.J.R. cat si Ministarul Justitiei sa primeasca ceea ce si-au dorit cu adevarat iar astfel ambele organisme sa aiba revelatia medierii si a necesitatii ei in spatiul juridic national. In Filocalia nr 9,Sfântul Ioan Scărarul considera ca  pacea este de patru ori mai mare decât dreptatea, dar vremurile s-au mai schimbat de atunci.

Dincolo de interpretarea in interesul propriei profesii a comunicatului de presa, consider ca infaptuirea actului de justitie se poate face doar de catre judecatori multumiti de felul in care munca le este recunoscuta, la fel cum fiecare din corpurile profesionale ar dori sa simta ca munca lor conteaza, ca este apreciata, si ca, daca legea inca nu, macar un OM sa  poata gasi o solutie in care toata lumea sa fie multumita in conditiile in care se ia in calcul solicitarile fiecaruia dintre noi.

Mediator Petru Mustateanu

La fel de interesant:

Dacă doamna cu Pantofi Albaștri l-ar fi cunoscut pe Mediatorul din Oz

Si au trait fericiti pana la adanci batraneti, am fi tentati sa credem ca este continuarea povestii care a umplut internetul si care ne-a emotionat pana la share, astfel incat presupun ca deja o stiti. In cazul in care nu, v-o spun eu.

Doamna cu Pantofi Albastri

A fost o data ca niciodata, pentru ca fix o data se pare ca s-a intamplat ca un judecator sa aloce atata timp si suflet unui caz cu minori, si din cate stim niciodata in sistemul nostru de justitie nu s-a mai intamplat asta, altminteri speta in cauza nu ar fi uimit atat de tare, asadar a fost o data ca niciodata o poveste care incepe, si citez pentru exactitate ”O doamna judecator, in jur de 40 de ani, cere jandarmului sa-i fie adus copilul in sala.“  Nu trebuie neglijat talentul narativ al doamnei avocat Mădălina Scutelnicu, cea care prezinta in continuare firul epic plin de incarcatura emotionala explicand ca” Doamna cu pantofi albastri a alocat 3 ore cauzei noastre, fiind constienta ca lucreaza cu destinele oamenilor, cu sufletele lor, iar nu cu chei de 14. “

Este foarte greu sa mut discutia din registul emotional care guverneaza textul intr-o zona rationala, dar, din aceasta minunata poveste in care meritele doamnei judecator Camelia Folea sunt incontestabile, se nasc doua mari intrebari:

Prima, asupra carei voi insista cat mai putin, este cat de adaptat mai este sistemul nostru de justitie nevoilor cetateanului daca un gest de normalitate facut de un judecator ne impresioneaza pana la felicitari publice din partea C.S.M.? Daca atitudinea doamnei judecator Camelia Folea este exceptia fericita, cum se judeca restul dosarelor de divort cu minori? Cate destine sunt tratate ca niste “chei de 14” in “ castelele acelea mari” in mod curent, daca in ultimele zile am lacrimat sensibilizati de un judecator care a ales sa nu faca acest lucru? Sistemul ar mai putea functiona daca fiecare judecator ar aloca cate trei ore unei sedinte si in judecatoriile mari, asa cum a facut respectabila doamna de la Judecatoria Blaj?

Secunda. ”O doamna judecator, in jur de 40 de ani, cere jandarmului sa-i fie adus copilul in sala.“  Uimiti de faptul ca in roba de judecator uneori se mai pot ascunde si oameni, neglijam faptul ca familiilor ale caror destine ajung sa fie decise in “ castelele alea mari” le sunt adusi copiii de jandarm in sala. Inainte sa ii fie atrasa atentia asupra culorii propriilor pantofi, copilul acela de opt ani a fost adus de un jandarm in fata instantei. No comment.

Si au trait fericiti pana la adanci batraneti, am fi tentati sa credem, pentru ca, nu-i asa, povestile de la castel au intotdeauna un cliseu pe post de final. Dar eu ma indoiesc. Refuz sa cred ca tatal isi va incuraja de astazi copilul sa isi vada mama, iar mama ii va spune de fiecare data propriului copil ca tatal lui este eroul model de masculinitate pe care este firesc sa il iubeasca, chiar daca odata a mai si gresit. Pentru ca sistemul nostru de justitie, chiar si cu exceptia de a avea un judecator sufletist care are nevoie de trei ore ca sa inteleaga ca fiecare copil are nevoie in egala masura de ambii parinti, poate face dreptate, dar nu poate face pace, trateaza simptomele, dar cauza ramane.

Mediatorul din Oz

Ce s-ar fi intamplat daca doamna judecator ar fi ales sa trimita parintii la un mediator?

Probabil ca avocatii ar fi argumentat ca este o pierdere inutila de timp si de bani, bazandu-se pe argumentele pe care le veti citi la rubrica de comentarii din acest articol, probabil ca durata procesului s-ar fi lungit, probabil ca cele trei ore ar fi fost alocate altei cauze, noi nu am fi lacrimat, C.S.M. nu ar fi felicitat, dar, oamenii aceia care isi duceau razboiul despartirii pe frontul parental ar fi ajuns sa discute rational cauzele care i-au determinat sa aiba aceste atitudini. Oamenii nu sunt nebuni, oamenii au motive pentru care ajung sa fie rai. Cel mai probabil exista o istorie lunga a acestui razboi care nu se va incheia cu o decizie justa. Daca ne gandim ca in in acest moment avocatul advers redacteaza cerea de apel, mirajul castelului devine o perdea albastra de fum. Prin mediere, partile ar fi inteles ca nu pot lupta unul impotriva celuilalt fara sa isi raneasca copilul. Medierea i-ar fi ajutat sa se inteleaga unul pe celalat apoi amandoi ar fi fost ajutati sa inteleaga ce simte copilul pe care il iubesc atat de mult, incat sunt pe cale de a-l mutila emotional lipsindu-l de celalalt parinte. Atunci cand au sansa la un dialog civilizat si controlat de un profesionist in gestionarea eficienta conflictelor, oamenii incep sa isi schimbe perceptiile si pozitiile si ajung in timp util la intelepciunea romanului cea de pe urma. Daca am intelege rostul medierii in cauzele cu minori, probabil ca am avea mai putini eroi, dar cu siguranta am avea mai multi copii fericiti.

Ce s-ar fi intamplat daca Doamna cu Pantofi Albastrii l-ar fi cunoscut pe Mediatorul din Oz?

Personajele de poveste exista doar in povesti. Ne plac eroii si sfintii si povestile cu happy end tocmai pentru ca sunt altfel decat asa cum este in viata reala. Dar daca vrem o lume mai buna, putem creea un sistem mai bun, unul care sa nu aiba nevoie de eroi cu pantofi albastri pentru a obtine un zambet pe chipul copiilor ai caror parinti se despart.

Mediator Petru Mustateanu

La fel de interesant:

Cum și când este posibilă medierea în materie penală?

Daca ar fi sa oferim un raspuns scurt, am spune ca in orice conflict in care exista una sau mai multe victime si unul sau mai multi faptuitori medierea este posibila. Sigur ca efectele produse de intelegerea partilor consemnata in acordul de mediere nu are intotdeauna aceleasi efecte, discutia pe aceasta tema fiind una lunga, de aceea nu voi insista asupra acestor aspecte pe care le pot explica mult mai bine persoanelor interesate prin viu grai, punctual, dupa semnarea unui contract de mediere.

Pentru a intelege rolul si locul medierii in materie penala este important sa spunem, inainte de toate, ca medierea in materie penala este un concept pe care suntem datori sa il explicam detaliat cu scopul de aseza aceasta practica in randul conceptelor juridice demne de atentia justitiabilului roman.

Sintagama “mediere in materie penala” este compusa din doua concepte care isi aduc in aceasta notiune propria incarcatura semantica

Medierea aduce cu sine propria definitie asa cum a fost ea exprimata in Legea nr. 192/2006, la care as adauga, fiind vorba de mediere in materie penala, si Recomandarea Comitetului Ministrilor, in virtutea art. 15.b. din Statutul Consiliului Europei nr. (99) 19 privind medierea in materie penala despre care vom mai aminti in cele ce urmeaza.

Notiunea de “materie penala” vine cu o incarcatura mult mai mare, plecand de la dreptul roman, trecand prin dreptul feudal si cel de inspiratie franceza, pana cel aflat in vigoare si supus modificarilor periodice din zilele noastre.

Indraznesc sa remarc faptul ca, in imensa incarcatura conceptuala, dreptul penal este privit intr-un mod minimalist de anumiti filosofi ai dreptului, prezentandu-l uneori ca fiind doar o prelungire a celorlalte ramuri de drept. Cei mai indrazneti spun chiar ca domeniul dreptului penal nu exista, el doar aplica sanctiuni pentru nerespectarea celorlalte ramuri de drept, adauga un plus de sanctiune la reglementarile relatiilor sociale prevazute in marile ramuri de drept, fara sa poata fi considerat o ramura aparte. Daca ar fi sa le dam crezare, discutia s-ar complica, fortandu-ne sa spunem ca atata timp cat dreptul penal nu este o ramura de drept implicit si medierea penala poate fi considerata imposibila, chiar ilegala. Iar argumentatia poate continua. Continue reading “Cum și când este posibilă medierea în materie penală?” »

Autoritatea parinteasca asupra copilului cu parinti necasatoriti

Cand vorbim despre custodia copiilor minori rezultati dintr-o relatie de concubinaj, este important de stiut ca participarea la viata copiilor nu este un drept al parintilor, ci o obligatie pe care acestia o au incepand de la nasterea copilului/ copiilor, respectiv recunoasterea copilului, sau, in cazuri speciale, stabilirea pe cale judecatoreasca a paternitatii. Din punct de vedere juridic, parintii necasatoriti care hotarasc sa renunte la relatia de concubinaj se supun acelorasi prevederi legale ca si in cazul divortului, mai putin procedura de desfacere a casatoriei, respectiv a stabilirii numelui dupa divort.

Astfel, stabilirea domiciliului minorului nascut dintr-o relatie de concubinaj, stabilirea programului de intretinere a relatiilor parintesti pentru minorul nascut in afara casatorieiprecum si stabilirea contributiei pentru cresterea, educarea si intretinerea minorului cu parinti necasatoriti, sunt actiuni prevazute de NCC si se pot efectua atat pe cale amiabila, la mediator, cat si pe cale judecatoreasca, in instanta.

Atat stabilirea autoritatii parintesti prin mediere, cat si stabilirea autoritatii parintesti pe cale judecatoreasca prezinta unele avantaje in functie de optiunile si fiecaruia.

Dumneavostra puteti decide procedura care va este favorabila dupa ce studiati fiecare dintre modalitati.

Drepturile asupra copilului ai carui parinti nu sunt casatoriti se pot transa pe cale judecatoreasca, in instanta, situatie in care se presupune ca dialogul dintre parinti este grav afectat, iar autoritatea parinteasca poate fi stabilita doar de instanta de judecata in baza raportului anchetei psiho-sociale care se efectueaza la domiciliul parintilor de catre autoritatea competenta, in baza audierii martorilor, a administrarii probelor, si, bineinteles a formularii pretentiilor fiecaruia in parte. In cazul stabilirii pe cale judecatoreasca a autoritatii parintesti este recomandata angajarea unui avocat, intrucat formalitatile se intind pe o perioada mai lunga de timp, iar procedurile sunt de natura tehnica si presupun prezenta unui cunoscator al sistemului juridic.

Este bine de stiut ca NCC nu permite custodia unica decat in situatii extrem de grave (parinte in detentie pt fapte grave, dependent de droguri, etc,) astfel incredintarea minorului catre un singur parinte, indiferent ca a fost casatorit sau nu ,se poate face doar in baza unor motive de necontestat. O alta noutate este aceea ca “ pensia alimentara”, contributia pentru cresterea intretinerea si educarea minorului, poate fi platita si in natura de catre parinti.

Stabilirea custodiei copilului ai carui parinti nu sunt casatoriti se poate face intr-un mod rapid, discret si eficient la mediator. Fie ca partile sunt intelese asupra felului in care vor continua sa fie parinti si dupa ce nu vor mai locui impreuna, fie ca nu au stabilit nimic, dar pot avea un minim de dialog, medierea este varianta prin care se poate obtine solutia win-win de convietuire ulterioara in care sunt avute in vedere atat interesele parintilor, cat si interesul superior al minorului/minorilor. Medierea presupune, una-doua intalniri in biroul mediatorului unde discutiile se poarta liber fara a fi necesara cunoasterea unor notiuni juridice. Mediatorul prin mijloace psiho-juridice ajuta parintii sa gaseasca solutia reciproc avantoajoasa care la final se consemneaza intr-un document numit Acord de Mediere si care, supus unei proceduri juridice, va deveni rapid o hotarare judecatoreasca ce poate fi pusa in executare oricand, in cazul in care de-a lungul timpului unul dintre participantii la mediere renunta la a respecta angajamentele stabilite la mediere. 

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti – 

La fel de interesant:

Medierea explicata pe înțelesul tuturor

Motto: Amintiti-va ca suntem unici, iar asta nu ne face diferiti, ci speciali.

In perioada de pregatire initiala pentru profesia de mediator, pentru mine, medierea a fost o revelatie pe care am avut-o, recunosc, spre sfarsitul perioadei de pregatire. Ulterior, am aflat camedierea este inteleasa cel mai greu de pe persoanele cu studii juridice.

Dar nu numai juristii au o problema in a intelege libertatea individului oferita de mediere, ci fiecare dintre noi. Traim o lume o a retetelor, a regulilor, a sabloanelor. Nu mai putem calatori fara harti, nu mai putem fi umani fara un ghid de bune maniere, nu mai putem fi frumosi fara sa respectam o moda, nu mai putem convietui fara justitie. Presa nu mai relateaza evenimente, ci ofera verdicte, prestatorul de servicii nu mai ofera optiuni, ci recomandari, iar libertatea de alege este inlocuita cu sabloanele rigide in care am ajuns sa traim. Mai nou, psihologii au stabilit un set de legi, de reguli pentru fericire. Daca ne gandim permanent la ceea ce recomanda ei si zambim tampi toata ziua, daca iubim orice rautate si nu avem nimic de reprosat nicicui, fericirea apare instant, pentru ca fericirea nu este oferita de libertatea de a alege, ci de spalarea pe creier oferita de reguli, de sabloane, de legi, spun ei.

Societatea, in general, Facultatea de Drept, in special, ne invata ca judecatorul imparte dreptatea in baza unor norme juridice. Si toti acceptam acest lucru fara sa ne intrebam cum poate un om sa astepte dreptatea de la un necunoscut, fara sa vada ca judecatorul imparte justitie, adica lege, adica norma juridica gandita si votata de niste straini care dorm in Parlament, si nu dreptate. Dreptatea mea este diferita de dreptatea ta sau a celorlalti. Ceea ce scriu acum consider ca este drept. Dar daca veti citi comentariile la acest articol veti vedea ca pentru alti colegi dreptatea este cu totul altceva. Asta nu inseamna ca eu sau ei detinem dreptatea. Amintiti-va ca suntem unici, iar asta nu ne face diferiti, ci speciali.

Sigur ca avem nevoie de norme juridice. Dar fiecare norma juridica ar trebui sa inceapa spunand ca Continue reading “Medierea explicata pe înțelesul tuturor” »

Băsescu: Medierea previne costul uriaș al apelului la justiție

Instituția mediatorului public previne costul uriaș al apelului la justiție și permite rezolvarea amiabilă a unor dispune între cetățeni, a declarat miercuri fostul președinte Traian Băsescu.

„Mediatorul public este o instituție care poate substitui activitatea extrem de costisitoare a organismelor statului. Cred că trebuie să facem mai mult pentru a promova ideea de mediere la un mediator public”, a afirmat Băsescu, cu ocazia primirii titlului de Mediator de Onoare din partea Consiliului de Mediere.

El a spus că societatea încă nu valorifică așa cum trebuie această oportunitate legislativă.

„Eu îi invit și pe cei care nu se înțeleg la partaj să vină la mediator. Îi invit și pe cei care au de rezolvat probleme comerciale, de mici plăți. Uitați-vă ce proces s-a făcut între doamna Rarinca și doamna Stanciu, dacă veneau la un mediator sunt convins că nu mai era atâta antrenare a unor forțe uriașe: DNA, tribunale, curți de apel, recursuri, cât a cheltuit statul pentru o dispută, fie ea a lui Firea cu Băsescu sau a lui Stanciu cu Rarinca”, a precizat Băsescu.

Consiliul de Mediere a conferit miercuri titlul de Mediator de Onoare și foștilor președinți Emil Constantinescu și Ion Iliescu, dar și secretarului general al Academiei Române, Victor Voicu, în semn de apreciere a preocupării pentru dialog și comunicare atât la nivel național, cât și internațional.

„Mass-media prezintă cu fervoare pe toate canalele o Românie înfricoșătoare, parazitată de sărăcie, conflicte, violență, corupție, o Românie la care te uiți și te întrebi dacă mai are rost să lucrezi cinstit, să trăiești și să-ți crești copiii; o Românie în care sunt peste patru milioane de procese. Această imagine de Românie anormală ne arată de fapt cât de urgentă și de necesară este schimbarea, cât de importantă este trecerea de la o societate conflictuală la o societate a dialogului”, a declarat președintele Consiliului de Mediere, Mugur Mitroi.

El a adăugat că mediatorii sunt ”pionieri” ai acestei schimbări, iar Consiliul de Mediere este autoritatea care și-a asumat această misiune.

„În calitatea mea de președinte la Consiliul de Mediere sprijin acest demers și încurajez instituțiile statului să se angajeze activ și să coopereze pentru atingerea acestui scop”, a afirmat Mitroi.

AGERPRES/(A — autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Georgiana Tănăsescu)

La fel de interesant:

Cat costa partajul dupa divort?

Partajul bunurilor comune  dupa divort sau in timpul divortului ?

Partajul bunurilor comune  se poate soluționa, conform NCC, atat  ulterior divortului, cat si odata cu divortul.

Modalitatea de efectuare a partajului  poate fi, pe cale notariala, la mediator sau in pe cale judecatoreasca, în instanta.

Fiecare dintre cele trei posibilitati ofera avantaje si dezavantaje, in functie de optiunile fostilor soti.

Este bine de stiut:

Nu exista o lege a partajului dupa divort, legislatia cu privire la partajarea bunurilor comune dupa divort fiind regasita atat in NCC, NCPC cat si in legile speciale cum ar fi Legea Taxelor de Timbru, Legea Medierii, s.a.m.d.

Cat costa partajul dupa divort?

Partajul pe cale notarială:

Partajul la notar se poate realiza doar in situatia in care foștii soți sunt intelesi de acasa  în privința modului de partajare a bunurilor comune. În caz contrar, notarul va îndruma părțile pentru soluționare catre un mediator, iar in cazul in care nici prin mediere nu au ajuns la un consens, mediatorul  va indruma partile catre un avocat, respectiv catre instanța de judecata.

Cat costa partajul la notariat ?

Pentru un partaj la notariat, partile vor plăti taxa de 3% la valoarea bunurilor partajabile, pe lângă onorariul notarului. Nu există o reglementare care să prevadă restituirea acestei taxe de 3% achitată statului și reținută de notariat.

In ipoteza în care taxa de 3% din valoare bunurilor partajabile + onorariul notarial este împovărătoare pentru părți, acestea pot soluționa divorțul  precum si partajul bunurilor comune la un mediator, situatie in care costurile se vor reduce la jumatate.

Partajul la mediator

Partajul prin mediere se poate face conform legii 192/2006 precum si a O.U.G.nr 80/2013 care modifica legea 146/1997, intr-un timp relativ scurt si cu costuri semnificativ reduse.

Astfel, fie ca partile au ajuns la un acord, fie ca de armonizarea intereselor partilor se va ocupa mediatorul prin tehnici psiho-juridice specifice medierii, taxa de timbru este de doar 1,5% din valoarea masei partajabile la care se adauga onorariul mediatorului.

Partajul pe cale judiciară

Odată cu divorțul, soții pot solicita instanței să se pronunțe și cu privire la partaj sau pot solicita ulterior partajul, prin cerere separată.

Modalitatea de partajare a bunurilor comune poate fi stabilită de soți de comun acord sau va fi stabilită de instanță după administrarea probelor aferente.

Cat costa partajul pe cale judecatoreasca?

Pentru partajul la judecatorie se plateste taxa de 3% din valoarea bunurilor partajabile, pe lângă onorariul de avocat dacă soții beneficiază de servicii avocațiale, cu excepția situațiilor în care părțile pot beneficia de ajutorul public judiciar conform OUG 51/2008.

Taxa de timbru de 3% va putea fi injumatatita, la cerere, dacă soții încheie un acord de mediere, la un mediator, prin care stabilesc modalitatea de partajare a bunurilor comune, acest lucru fiind posibil chiar si in timpul procesului pana la momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti.

Nota: legislatia fiind in continua schimbare, aceste date pot fi modificate, ele fiind valabile conform legislatiei din anul 2015, 2016, 2017. Este foarte posibil ca si in anii urmatori informatia sa fie valabila in egala masura. In timp este posibil ca taxa de timbru pentrupartajul bunurilor comune dupa divort  sa fie anulata definitiv pentru partajarea bunurilor comune prin mediere, intrucat Uniunea Europeana solicita statelor membre modalitati permanente de incurajare a medierii. Recomandarea noastra este sa sunati la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact pe acest site pentru a va asigura ca aveti informatia corecta, la zi, precum si pentru a va programa la o sedinta de mediere in situatia in care ati hotarat ca serviciile noastre va pot fi de folos. 

Care sunt modalitatile de partaj ?

– partajul poate fi convențional (prin bună învoială) sau judiciar (prin hotărâre judecătorească);

– dacă un coproprietar este lipsit de capacitate de exerciţiu ori are capacitate de exerciţiu restrânsă, partajul va putea fi făcut prin bună învoială numai cu autorizarea instanţei de tutelă, precum şi, dacă este cazul, a ocrotitorului legal;

– partajul prin bună învoială poate fi desfiinţat pentru aceleaşi cauze ca şi  contractele;

– în cazul bunurilor imobile, pentru îndeplinirea condițiilor de valabilitate, părțile trebuie să solicite încuviințarea instanța a acordului de mediere. 

Care sunt modalitatile de partajare a bunurilor comune dupa divort?

– în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar ce va fi stabilită;
– atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia din soți/foștii soți, la cererea acestora;
– vânzarea bunului şi distribuirea preţului: vânzarea bunului se face în modul stabilit de soți, iar în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, iar distribuirea preţului se va face în conformitate cu cotele stabilite, de comun acord sau de către instanță;

Cum se stabileste valoarea bunurilor partajabile?

Valoarea bunurilor partajabile se stabilește de comun acord de către soți/foștii soți. Avantajul stabilirii de comun acord este dat de faptul ca se evită costurile privind expertul evaluator și se evită prelungirea duratei de soluționare a partajului.

La valoarea ce se stabilește pentru toate bunurile partajabile se calculează taxa de timbru de 3% cu execeptia partajului prin mediere, situatie in care taxa de timbru este de 1,5%.

Dacă părțile nu se înțeleg cu privire la valoarea bunurilor partajabile, instanța va numi un expert evaluator care va stabili cuantumul acesteia.

Care sunt bunurile care se partajeaza dupa divort ?

Bunurile care se partajeaza dupa divort sunt bunurile mobile și imobile dobândite de soți în timpul căsătoriei.

Care sunt efectele partajului dupa divort?

– dreptul de proprietate asupra bunurilor partajate se naşte de la data stabilită prin actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărţelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
– în cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească  rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară;

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti –

La fel de interesant:

Ordonanța Guvernului privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți

1 Ordonanța Guvernului privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art.1 punct I.9 din Legea nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanță, CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE Articolul 1 Obiect Prezenta Ordonanță creează cadrul legal, astfel încât, reclamațiile împotriva comercianților să poată fi prezentate voluntar de către consumatori entităților care aplică proceduri de soluționare alternativă a litigiilor într-un mod independent, imparțial, transparent, eficace, rapid și echitabil, în scopul asigurării unui nivel înalt de protecție a consumatorilor și o bună funcționare a pieței. Articolul 2 Domeniul de aplicare (1) Prezenta Ordonanță se aplică procedurilor de soluționare extrajudiciară a litigiilor naționale și transfrontaliere izvorâte din contractele de vânzări sau din contractele de prestări de servicii încheiate între un comerciant care desfăşoară activităţi în România și un consumator rezident în Uniunea Europeană prin intervenția unei entități de soluționare alternativă a litigiilor, care propune sau impune o soluție şi care acţionează în România. (2) Prezenta Ordonanță nu se aplică: a) procedurilor de soluționare a reclamațiilor consumatorilor derulate de comercianți prin proceduri proprii; b) serviciilor neeconomice de interes general; c) litigiilor între comercianţi; d) negocierilor directe între consumator și comerciant; e) încercărilor efectuate de un judecător de a soluționa un litigiu pe parcursul procedurii judiciare referitoare la respectivul litigiu; f) procedurilor inițiate de un comerciant împotriva unui consumator; g) serviciilor de sănătate prestate pacienților de către cadre medicale pentru evaluarea, menținerea sau refacerea stării lor de sănătate, inclusiv prescrierea, eliberarea și furnizarea de medicamente și dispozitive medicale; h) unităților și instituțiilor publice de învățământ postliceal sau superior. (3) Prezenta Ordonanță instituie cerințe armonizate de calitate pentru entitățile de soluţionare alternativă a litigiilor și pentru procedurile de soluţionare alternativă a litigiilor pentru a asigura că, după punerea sa în aplicare, consumatorii au acces la mecanisme de soluționare extrajudiciară a litigiilor de înaltă calitate, transparente, eficace și echitabile. Articolul 3 Definiții (1) În sensul prezentei Ordonanțe, termenii şi expresiile utilizate au următoarele semnificaţii: 2 a) consumator – orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, aşa cum sunt definite la art. 2 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) comerciant – orice persoană fizică sau juridică, publică sau privată, care acţionează în cadrul activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, precum şi orice persoană care acţionează în acelaşi scop, în numele sau pe seama acesteia; c) contract de vânzare – orice contract în temeiul căruia comerciantul transferă sau se angajează să transfere proprietatea asupra unor produse către consumator, iar consumatorul plătește sau se angajează să plătească prețul acestora, inclusiv orice contract care are drept obiect atât produse cât și servicii conexe acestora; d) contract de prestări de servicii – orice contract, altul decât un contract de vânzare, în temeiul căruia comerciantul furnizează sau se angajează să furnizeze un serviciu consumatorului, iar acesta plătește sau se angajează să plătească prețul acestuia; e) litigiu național – un litigiu care rezultă dintr-un contract de vânzare sau de prestare de servicii, în cazul în care consumatorul, în momentul în care comandă astfel de produse sau servicii, își are reședința în același stat membru în care este stabilit comerciantul; f) litigiu transfrontalier – un litigiu care rezultă dintr-un contract de vânzare sau de prestare de servicii, în care consumatorul, în momentul în care comandă astfel de produse sau servicii, își are reședința într-un alt stat membru al Uniunii Europene decât cel în care este stabilit comerciantul; g) procedura de soluţionare alternativă a litigiilor, denumită în continuare “procedura SAL” – o procedură, astfel cum este menționată la art. 2, care îndeplinește cerințele prezentei Ordonanţe și este aplicată de o entitate de soluţionare alternativă a litigiilor; Continue reading “Ordonanța Guvernului privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți” »

Divorțul la mediator. Legal, discret, eficient – Q.E.D.

Armonizarea permanenta a legislatiei Romaniei cu legislatia europeana ofera cetatenilor romani o suma de alternative cand este vorba despre desfacerea casatoriei. Stim cu totii despre divortul la Oficiul Starii Civile, divortul la notariat sau clasicul divort in instanta, dar mai putin mediatizat este divortul cu ajutorul unui mediator.

Cadrul legislativ:
– Mediatorul este abilitat, potrivit legii (art. 64, art. 65, art. 66 din Legea nr. 192/2006), sa rezolve prin mediere neintelegerile dintre soti privitoare la continuarea casatoriei si a tuturor celorlalte aspecte ce rezulta din decizia de a pune capat unei casnicii:
Art. 64 (1) Pot fi rezolvate prin mediere neintelegerile dintre soti privitoare la: a) continuarea casatoriei; b) partajul de bunuri comune; c) exercitiul drepturilor parintesti; d) stabilirea domiciliului copiilor; e) contributia parintilor la intretinerea copiilor; f) orice alte neintelegeri care apar in raporturile dintre soti cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.
(1^1) Acordurile de mediere incheiate de parti, in cauzele/conflictele ce au ca obiect exercitiul drepturilor parintesti, contributia parintilor la intretinerea copiilor si stabilirea domiciliului copiilor, imbraca forma unei hotarari de expedient.
(2) Intelegerea sotilor cu privire la desfacerea casatoriei si la rezolvarea aspectelor accesorii divortului se depune de catre parti la instanta competenta sa pronunte divortul.
Art. 65 Mediatorul va veghea ca rezultatul medierii sa nu contravina interesului superior al copilului, va incuraja parintii sa se concentreze in primul rand asupra nevoilor copilului, iar asumarea responsabilitatii parintesti, separatia in fapt sau divortul sa nu impieteze asupra cresterii si dezvoltarii acestuia.
Art. 66 (1) Inainte de incheierea contractului de mediere sau, dupa caz, pe parcursul procedurii, mediatorul va depune toate diligentele pentru a verifica daca intre parti exista o relatie abuziva ori violenta, iar efectele unei astfel de situatii sunt de natura sa influenteze medierea si va decide daca, in asemenea circumstante, solutionarea prin mediere este potrivita.

In urma lecturarii textului de lege, intelegem ca orice cuplu poate solicita serviciile unui mediator pentru divort si ca “mediatorul divorteaza” la fel cum avocatii infiinteaza firme sau ONG-uri sau cum consilierii de proprietate intelectuala protejeaza marci.

Fac vorbire despre acest lucru pentru a pune capat unei polemici in care anumiti filosofi ai medierii inteleg sa se exprime mai mult despre forma decat despre fondul procedurii de divort, aruncand in spatiul public informatii incorecte, atat fata de cetateni, cat si fata de procedura de mediere.

Renuntand la a face referire la avantajele incontestabile ale procedurii de divort cu ajutorul unui mediator, ma simt dator sa explic in detaliu procedura legala a divortului prin mediere.

Ce inseamna divort? Continue reading “Divorțul la mediator. Legal, discret, eficient – Q.E.D.” »