Proiectul Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020 lansat in dezbatere publica de Ministerul Justitiei

Ministerul Justitiei a lansat in dezbatere publica vineri, 10 octombrie 2014, proiectul Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020.

ministerul justitiei „Din punctul de vedere al Ministerului Justitiei, 2014 este anul in care am incheiat etapa legislativa, prin intrarea in vigoare a noilor Coduri penale si a legislatiei secundare, dar si prin adoptarea unei importante masuri de degrevare a instantelor de judecata, prin actul normativ aprobat de Parlament la propunerea Ministerului Justitiei, in baza sugestiilor primite de la instante. In acelasi timp, este anul in care am finalizat, pe de o parte, o foarte importanta etapa de investitii in infrastructura instantelor, iar pe de alta, ne pregatim sa demaram un amplu program de construire, reabilitare si extindere a sediilor instantelor din resedintele de judet. Strategia pe care o lansam astazi in dezbatere publica reuneste cei doi piloni pe care ne vom concentra atentia in urmatorii cinci ani: dezvoltarea sistemului judiciar, prin consolidarea institutiilor si investitii directe in infrastructura. De altfel, strategia reflecta recomandarile grupului de experti ai Bancii Mondiale care au elaborat raportul intitulat „Analiza functionala a sectorului justitiei din Romania”.

Scopul final pe care il urmarim este eficientizarea sistemului, astfel incat el sa ofere solutii rapide, predictibile si corecte, care sa conduca la cresterea increderii cetatenilor in justitie. Evident, tot acest edificiu are la baza principiile fundamentale ale statului de drept, independenta magistratilor, combaterea coruptiei prin consolidarea institutiilor, dar si prin masuri de prevenire si educare a publicului. Este un document sustinut si de partenerii europeni, fiind mentionat in nota pozitiva in ultimul Raport de evaluare al Comisiei Europene. Documentul va fi definitivat in urma dezbaterilor si consultarilor publice care vor urma”, a declarat ministrul justitiei.

Strategia a fost elaborata de expertii din cadrul Ministerului Justitiei si cuprinde principalele obiective pentru dezvoltarea sistemului judiciar pentru perioada 2015-2020. In cadrul procesului de elaborare, pe parcursul anului 2014, au fost consultate urmatoarele institutii: Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Administratia Nationala a Penitenciarelor, Oficiul National al Registrului Comertului. De asemenea, au fost consultate Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, Consiliul de Mediere.

In cursul lunii octombrie 2014, Ministerul Justitiei va organiza dezbateri publice la care vor fi invitati sa participe reprezentanti ai asociatiilor magistratilor, ai societatii civile si ai mediului academic.

Avand in vedere ca strategia are la baza o serie de recomandari formulate de expertii Bancii Mondiale, in cadrul proiectului „Analiza functionala a sectorului justitiei din Romania”, finantat prin Programul Operational de Dezvoltare a Capacitatii Administrative (PODCA) 2007-2013, este dat publicitatii si acest raport de analiza, in limbile romana si engleza.

Proiectul strategiei si raportul expertilor Bancii Mondiale sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Justitiei, la sectiunea Sistemul judiciar roman/ Strategii nationale ale sistemului judiciar, iar propunerile pot fi transmise pe adresa de email: [email protected], pana la data de 9 noiembrie 2014. infolegal.ro

Razboiul facatorilor de pace !

mediator petru mustateanuMotto: Fericirea a VII-a: “Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema”

Daca as incepe acest text prin a-mi exprima mahnirea fata de luptele acide care dezbina corpul profesional al mediatorilor poate ca nu ar interesa multi colegi. Asa ca voi incepe cu o intrebare pe care  va rog sa imi permiteti sa o lansez catre toti profesionistii din mediere:

Dumneavoastra, dumneata, sau…, tu, draga coleg/a, daca ai avea nevoie de un facator de pace, de un mediator, ce asteptari ai avea de la el ? Cum ar trebui sa fie cel care te-ar convinge sa iti deschizi sufletul in fata lui si sa ii spui care ti-e suferinta, chiar daca simti ca vrei dreptatea oferita de instanta ? Cum ti-ar placea sa vorbeasca, ce ti-ar placea sa iti spuna ? Ce ar trebui sa faca si cel mai important, ce ar trebui sa stii despre el incat sa ii oferi aprecierea ?

Sau altfel, daca am scrie o carte despre un mediator, sau un scenariu de film, cum ne imaginam ca poate fi el astfel incat toti cititorii sa il indrageasca ? Ar trebui el sa fie un exemplu de echilibru si de pace ? Sau este suficient sa pretinda asta ?  Sa facem ce spune mediatorul sau sa facem ce face mediatorul ? Ar trebui sa stie multe legi ca sa stie ce si cum sa scrie in acordul de mediere  ? Ar trebui el sa fie un bun psiholog sau comunicator, sa te inteleaga? Sa fie mult mai bun decat se poate forma in cursul intensiv si, inainte de avea ce scrie in acord, sa stie el cum sa aduca pacea ?

Cum arata biroul lui ? Cum este imbracat, ce voce are, ce simti in prezenta lui ?  Ce spun oamenii despre el/ea ?

Si acum spune-mi, cum esti tu ? Cum te vad oamenii, ce stiu ei despre tine ?  Sincer, crezi ca poti aduce la intelegere alte persoane cand tu nu esti impacat cu tine? Crezi tu ca o lege mai buna te poate face si pe tine un mediator mai bun, mai apreciat ? Sau poate ca este mai bine ca tu sa iti gasesti pacea interioara inainte de a vrea ca oamenii sa te plateasca pentru ca tu sa le aduci lor  pacea pe care o cunosti ?

Putem continua exercitiul de imaginatie ?

Presupunem acum ca tu, cel profesionist, esti angajat pentru servicii de mediere de catre tine cel aflat in conflictul cu legiuitorul, cu unii colegii, cu C.d.M.-ul, cu M.J.-ul s.a.m.d. Ce intrebari i-ar adresa profesionistul din tine acelui ,,tu” aflat in conflict ? I-ai oferi sfaturi ? Cum ar decurge medierea ? Ai fi partinitor sau echidistant ? Ai tu o solutie prin care, cu forta binelui, a dialogului civilizat, a tehnicilor de mediere, sa aduci echilibrul ?

Poti tu aduce pacea in conflictul tau cu tertii sau nu poti reusi asta, iar in cazul acesta este de inteles de ce clientii nu apeleaza inca la tine ? Mai gandeste-te !

Mediator Petru Mustateanu 

Melcul si rudele sale sau cum conservam ideile

Timpul reprezinta resursa prima a fiecarei entitati constiente sau nu, resura lipsita de capacitatea de regenerare identificata in alte zone creatoare de resurse.

Am incercat sa fac o analiza a dezvoltarii profesiei plecand ca punct zero de la momentul in care a aparut primul numar al unei reviste profesionale in domeniu si oprindu-ma intr-un punct intermediar si anume dupa 4 ani sau 48 de aparitii constante.

Peste 600 de materiale lucrate cu aplecarea generata de profesionisti in mediere, peste 40 de mediatori promovati prin prezenta lor pe coperta revistei, peste 80 000 de persoane care au interactionat cu revista, public cititor, peste 20 de organizatii internationale care au primit lunar numarul revistei, peste 20 de institutii nationale, Parlament, guvern, instante de judecata, primarii, biblioteci, care au primit revista luna de luna.

Peste 40 de evenimente nationale si internationale organizate de revista sub titlul “Caravana medierii”, peste 300 de mediatori implicati in conferinte si prelegeri despre mediere, peste 300 de mediatori care cu credinta si pasiune au scris in paginile acestei reviste.

La patru ani de revista, statistica prezentata mai sus este impresionanta si te face sa crezi ca noi, mediatorii, am inceput sa alergam pe culoarele de fuga mai rau ca atletii in competitiile de sprint.

Am nascut idei, am construit strategii, am elaborat sisteme, am  argumentat si gestionat crize, am interactionat, am vrut sa devenim eficienti.

Am facut lucruri apreciate, dar am si gresit, doar pentru ca am muncit si am crezut.

Daca acum patru ani melcul se pregatea de start, acum, dupa patru ani melcul a luat startul. Continue reading “Melcul si rudele sale sau cum conservam ideile” »

Medierea obligatorie ! Sau „Ceea ce fac eu ar trebui sa fie considerat pretios, chiar daca nu este util nimanui „

Desigur ca este imposibil, spuse regina, insa trebuie sa crezi!
– Dar, regina mea, raspunse Alice, eu nu pot sa cred in lucruri imposibile!
– Asta pentru ca nu ai experienta, spuse regina, si nu ai fost bine educata. Cand aveam varsta ta, credeam chiar si patru lucruri imposibile, inainte de micul dejun!”
(Din “Alice in tara minunilor” de Lewis Caroll).

1. Ceea ce simtim intr-o situatie data nu are nimic de-a face cu situatia insasi, ci mai curand depinde de elementele specifice asupra carora hotaram sa ne concentram, mai mult sau mai putin constient.

2. Daca suntem intr-o dispozitie proasta, avem tendinta sa vedem doar aspectele negative ale unei situatii; daca suntem bine dispusi, totul ni se pare bun si pozitiv.
3. Important este ca, in timp ce realitatea nu se schimba, se schimba interpretarea noastra. Legat de aceasta, cu riscul de a parea evident si banal, as vrea sa va amintesc ca ceea ce am spus functioneaza in doua sensuri: daca ma concentrez asupra aspectelor negative ale unei situatii, starea mea de spirit se va inrautatii in mod inevitabil si viceversa.
Dar ceea ce este negativ sau pozitiv ramane astfel, independent de interpretarea mea. Adevarata problema este ca, daca raman concentrat asupra aspectelor negative, imi impiedic de fapt creierul sa vada posibilele solutii ale unei situatii date.
In acest caz sa spunem ca, pentru a gasi solutii, ne este mult mai util sa ne concentram asupra aspectelor pozitive.
Toate cele de mai sus ne duc la conceptul de CREDINTA sau PRINCIPIU.
Analizand persoane care au avut succes in afaceri si persoane care au dat faliment, s-a descoperit ca adevarata diferenta nu consta in inteligenta, varsta, capital sau fizic, ci in sistemul de credinte (principii).

Va prezint cele sapte lucruri in care cred in mod invariabil persoanele care au succes: Continue reading “Medierea obligatorie ! Sau „Ceea ce fac eu ar trebui sa fie considerat pretios, chiar daca nu este util nimanui „” »

Modificarea Legii 192/2006 pe masa Ministerului de Justitie

Dupa decizia Curtii Constitutionale, Ministerul Justitiei a decis ca Legea 192/2006 trebuie sa fie modificata. Lucru normal, deoarece fara clarificari legislative procedura medierii ar fi lasata sa functioneze in degringolada.

Acum nu stiu daca se doreste o clarificare si o aplicare corecta  a procedurii de mediere in Romania sau daca in urma protestului inaintat de Consiliul de Mediere catre toti factorii decidenti din Romania, inclusiv Comitetului pentru petitii de la Bruxelles, s-a considerat oportun ca Legea 192/2006 sa nu ramana fara obiect. Desi Consiliul de Mediere nu a primit vreun raspuns de la nici un factor decident din Romania, Comisia pentru petitii a U.E. a informat CdM-ul ca petitia depusa de acesta este admisibila si ca problemele semnalate sunt admisibile, urmand sa primim un raspuns de eventualele masuri ale Comisiei Europene. Este un semnal bun dat de Comisie la sesizarea Consiliului de Mediere si o initiativa foarte buna a Consiliului de Mediere.

Modificarile legislative propuse de Ministerul de Justitie sunt in mare parte in concordanta cu propunerile din comisia consultativa a CdM, fiind si o serie de articole asupra carora Consiliul de Mediere a avut obiectii si a transmis Ministerului unele amendamente.

Noutatea consta in aceea ca a fost  inlocuita sedinta de informare cu o sedinta de mediere in care partile pot incerca rezolvarea conflictului prin mediere inainte de depunerea cererii de chemare in judecata. La art 60 indice 1 s-a schimbat formularea: ,,partile POT face dovada ca au incercat solutionarea conflictului prin mediere”. Dupa cum se observa a fost inlaturata sintagma ,,partile sunt tinute sa faca dovada”, ceea ce dintr-un unghi de vedere ar fi un dezavantaj, dar daca judecatorul isi va face datoria de a trimite toate partile la mediere acesta poate fi un avantaj. Continue reading “Modificarea Legii 192/2006 pe masa Ministerului de Justitie” »

Costurile medierii cu 60% mai mici decat cele de judecata

Chiar daca Uniunea Europeana promoveaza in mod activ si incurajeaza metode de solutionare alternativa a litigiilor, medierea, fiind aplicata prin Directiva 2008/52/CE in toate statele membre, doar 57% dintre romani au auzit de aceasta modalitate alternativa de rezolvare a disputelor, se arata intr-un sondaj de opinie realizat anul acesta de IRES. Acelasi raport arata ca romanii confunda profesia de mediator cu cea de avocat, procuror, judecator sau chiar politist. Acestia ar apela la mediator in caz de divort, partaj, conflicte de familie, conflicte de munca si conflicte comerciale, si majoritatea ar plati pentru aceste servicii pana in 700 de lei. La peste 5 ani de la adoptarea Directivei, in ciuda multiplelor beneficii pe care le ofera medierea in cauzele civile si comerciale, aceasta este in mai putin de 1% din cazuri in UE, se arata intr-un studiu de impact al Comisiei pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European, dat publicitatii la inceputul anului. Totodata, raportul realizat intre costurile unui proces in instanta si costurile medierii, studiul releva ca acestea din urma sunt cu 60% mai mici. Medierea este slab promovata in Romania, dar avantajele sunt multiple   Specialistii au si o explicatie cu privire la faptul ca doar un procent foarte mic apeleaza la mediator inainte sa ajunga in instanta: lipsa de informare asupra avantajelor medierii si a afectelor ce se nasc in urma acordului de mediere. „Din experienta pot spune ca atunci cand partile ajung la sedinta de informare si le sunt explicate avantajele si beneficiile procedurii de mediere, acestea din urma aleg medierea ca metoda alternativa pentru solutionarea conflictului. Putem privi cu optimism impactul viitor al medierii in conditiile in care aceasta s-ar promova mai mult in randul populatiei si in interiorul companiilor. Totodata,  autoritatile ar trebui sa incurajeze aceasta metoda de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, deoarece asigura o solutionare extrajudiciara si rapida a litigiilor”, considera mediatorul Anca Voican. Mediatorul nu judeca sau da sentinte, ci rezolva conflicte Medierea, fata de celelalte metode de rezolvare a conflictelor, are ca scop solutionarea conflictelor prin existenta unui tert impartial si neutru care doar va facilita negocierile intre parti si in nici un caz nu va judeca sau va da sentinte. „Cand ajungi in instanta, nu ai nicio garantie ca vei avea castig de cauza sau ca vei ajunge la rezolutia asteptata. Mentinerea relatiilor este un alt avantaj pe care partile il au. Pe parcursul medierii, odata cu stingerea conflictului, relatiile se imbunatatesc si, de cele mai multe ori, revin la stare initiala de dinaintea conflictului. De asemenea, costurile pentru mediere sunt mult mai mici, comparativ cu instanta de judecata. Continue reading “Costurile medierii cu 60% mai mici decat cele de judecata” »

Protocolul de colaborare intre Colegiul Psihologilor din Romania si Consiliul de Mediere

            In data de 23 februarie 2010, la sediul Colegiului Psihologilor din Romania a avut loc sedinta solemna pentru incheierea protocolului de colaborare intre Colegiul Psihologilor din Romania si Consiliul de Mediere.
            Potrivit reprezentantilor celor doua autoritati de reglementare, doamna Anca Elisabeta Ciuca si domnul Mihai Anitei, evenimentul reprezinta numai un prim pas in colaborarea dintre cele doua organizatii profesionale, atat la nivel institutional cat si profesional.
            Totodata, cele doua parti au sustinut necesitatea elaborarii unui act normativ cadru privind profesiile liberale din Romania.

Proiectul U.C.M.R. de modificare a legii 192/2006, Legea de Organizare a Profesiei de Mediator

PREAMBUL

În înţelesul prezentei legi, termenii de mai jos au urmatoarele semnificaţii:
a) CPJM = Corpul Profesional Judeţean al Mediatorilor
b) UCPMR = Uniunea Corpului Profesional al Mediatorilor din România

CAPITOLUL I – Dispozitii generale

Art. 1
(1) Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor.
(2) Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze comunicarea dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.

Art. 2
(1) Dacă legea nu prevede altfel, părțile, persoane fizice sau juridice, precum si autoritatile publice, își pot soluționa conflictele de orice natură prin procedura medierii, chiar și după declanșarea unui proces în fața instanței de judecată.
(2) Judecătorul, procurorul, notarul, executorul judecătoresc, consilierul juridic și avocatul, recomandă părților, respectiv părții pe care o reprezintă, soluționarea amiabilă a litigiului, respectiv a conflictului, prin procedura medierii, potrivit legii speciale.
(3) În toate litigiile ce au ca obiect domeniile prevăzute de art. 90, încercarea soluționării acestora prin mediere reprezintă o condiție prealabilă pentru introducerea acțiunilor la instanțele competente, părțile fiind asistate în mod obligatoriu de avocați sau consilieri juridici. În aceste situații sunt aplicabile prevederile art. 35 din O.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public extrajudiciar.
(4) Dovada încercării și/sau a parcurgerii procedurii de mediere se face printr-un proces verbal eliberat de mediatorul căruia partea, respectiv părțile, i s-au adresat, potrivit prevederilor art. 71 din prezenta lege.
(5) În toate cazurile prevăzute de art. 90, dacă partea chemată la încercarea soluționării prin mediere nu răspunde în mod express invitației sau nu se prezintă de două ori la rând la datele fixate pentru încercarea soluționării prin mediere în termen de 15 zile calendaristice de la comunicare, aceasta este obligată, la cererea părții interesate, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea conflictului de către instanța competentă, chiar dacă a obținut o sentință favorabilă. În aceste situații sunt aplicabile și prevederile art. 16 alin. 2 din O.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar.
(6) Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum și orice alte drepturi de care părțile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenție sau prin orice alt mod admis de lege.
(7) Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-şi soluţiona disputele prin mediere atât în afara, cât şi în cadrul procedurilor obligatorii de soluţionare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege.
(8) În orice convenţie ce priveşte drepturi asupra cărora părţile pot dispune, acestea pot introduce o clauză de mediere, a cărei validitate este independentă de validitatea contractului din care face parte.
(9) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi conflictelor din domeniul protecţiei consumatorilor, în cazul în care consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectării clauzelor contractuale ori a garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi agenţii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute de legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor. Continue reading “Proiectul U.C.M.R. de modificare a legii 192/2006, Legea de Organizare a Profesiei de Mediator” »

Din nou despre mediere în România – un alt mod de a privi cifrele

„Cred ca mediatorii, poate inainte de a devenii sclavii cu totul ai noii religii, au dreptul sa cunoasca cifrele reale.

  • In 2010 numarul total al medierilor in instanta a fost de 258.
  • In 2011 acesta a crescut la 1525, la care s-au adaugat 2 in materie penala.
  • In 2012 am avut 1728 de medieri in instanta si una penala
  • In sfarsit, in 2013 avem fata de anul anterior o crestere de exact 21 de cauze finalizate prin mediere. S-au inregistrat 1749 de cauze finalizate in instante prin mediere si 13 in materie penala. cele mai multe medieri s-au finalizat in circumscriptia CA Bucuresti (565), CA Bacau (308), CA Galati (280) si CA Pitesti (86). In raza majoritatii celorlalte curti de apel, deci la toate instantele, s-au inregistrat sub 50 de medieri.

In 4 ani (2010-2013) in Romania s-au pronuntat 5276 de medieri judiciare dintr-un total de peste 9,5 milioane de dosare solutionate. Asta inseamna exact o mediere la 1.800 de hotarari pronuntate de judecatori. Pe parcursul anului 2013 instantele din Romania au solutionat nu mai putin de 2.408.240 dosare. Cele 1762 de cauze finalizate de mediatori reprezinta exact 0,073% din acest numar.
Potrivit statisticilor oficiale, in acest moment avem 8446 de mediatori autorizati. Aceasta inseamna ca 4 mediatori din 5 nu au avut nici macar o mediere finalizata in instanta in tot cursul anului 2013. Mediatorilor din Romania le-au revenit exact 0,20 de medieri pe persoana intr-un an intreg.
Statistica este lipsita de emotivitate.  In context, aceasta este un avantaj insa. Cred ca marea masa a mediatorilor are dreptul sa cunoasca intocmai realitatea rece a cifrelor.” Statistică preluată de aici.

Cifrele ne mai spun și că:

* În anul 2011 creșterea a fost de 581,86 %;
* În anul 2012 creșterea a fost de 113,16 %;
* În anul 2013 creșterea a fost de 101,96 %;

Cifrele nu ne spun însă: Continue reading “Din nou despre mediere în România – un alt mod de a privi cifrele” »

Ghid pentru o mai bună implementare a Recomandării cu privire la medierea în materie civilă şi familială

Adoptat de Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei la 7 dec.2007, CEPEJ(2007)14
traducere: jud. Cristi Danileţ
Introducere
1. În cadrul celui de-al treilea Summit al Consiliului Europei (Varşovia, mai 2005), Şefii de State şi Guverne şi-au luat angajamentul «să facă uz din plin de potenţialul normativ al Consiliului Europei» şi să promoveze «punerea în aplicare şi dezvoltare a instrumentelor juridice şi mecanismelor de cooperare juridică». De asemenea, ei au decis «să ajute statele membre în înfăptuirea justiţiei cu echitate şi rapiditate şi să dezvolte mijloacele alternative de soluţionare a litigiilor».

2. În lumina acestor decizii, CEPEJ[1], al cărei unul din obiectivele statutare este acela de a permite o mai bună aplicare a instrumentelor juridice internaţionale ale Consiliului Europei privind eficacitatea şi echitatea justiţiei[2], a înscris o nouă acţiune pe lista priorităţilor sale: facilitarea aplicării efective a instrumentelor şi reglementările Consiliului Europei cu privire la modurile alternative de soluţionare a litigiilor.

3. Prin urmare, a fost creat grupul de lucru cu privire la mediere (CEPEJ-GT-MED)[3] în vederea examinării impactului, în statele membre, a Recomandărilor pertinente ale Comitetului Miniştrilor, în special :
– Recomandarea Rec(98)1 cu privire la medierea familială;
– Recomandarea Rec(2002)10 cu privire la medierea în materie civilă;
– Recomandarea Rec(99)19 cu privire la medierea în materie penală;
– Recomandarea Rec(2001)9 cu privire la căile alternative de soluţionare a litigiilor dintre autorităţile administrative şi persoanele private,

dar în egală măsură pentru a recomanda măsuri specifice destinate să faciliteze aplicarea lor efectivă, în scopul îmbunătăţirii implementării principiilor medierii conţinute în aceste recomandări.

4. Acest document se referă la Recomandarea Rec (98)1 cu privire la medierea în materie familială şi Rec(2002)10 cu privire la medierea în materie civilă. Alte două Recomandări cu privire la medierea în materie penală şi la căile alternative de rezolvare a litigiilor dintre autorităţile administrative şi persoanele private necesită o abordare specifică şi sunt tratate în documente separate.

5. În cadrul primei reuniuni a Grupului de lucru (Strasbourg, 8 – 10 martie 2006), a fost elaborat un chestionar pentru a determina în ce măsură sunt cunoscute în statele membre recomandările menţionate mai sus şi mai ales pentru a determina în ce mod este dezvoltată medierea la nivel naţional, în conformitate cu principiile aici menţionate. Chestionarele au fost adresate unui număr de 16 state reprezentative[4].

6. Au fost primite 52 răspunsuri la chestionar din statele membre şi de la practicieni şi a fost pregătit un raport de sinteză de către expertul ştiinţific dl. Julien LHUILLIER (Franţa).

7. Aşa cum era de aşteptat, între statele-membre există deosebiri importante în legătură cu dezvoltările medierii în materie civilă şi familială şi acest fapt se datorează următoarelor obstacole: Continue reading “Ghid pentru o mai bună implementare a Recomandării cu privire la medierea în materie civilă şi familială” »