Etichetă: mediere

Cum și când este posibilă medierea în materie penală?

Daca ar fi sa oferim un raspuns scurt, am spune ca in orice conflict in care exista una sau mai multe victime si unul sau mai multi faptuitori medierea este posibila. Sigur ca efectele produse de intelegerea partilor consemnata in acordul de mediere nu are intotdeauna aceleasi efecte, discutia pe aceasta tema fiind una lunga, de aceea nu voi insista asupra acestor aspecte pe care le pot explica mult mai bine persoanelor interesate prin viu grai, punctual, dupa semnarea unui contract de mediere.

Pentru a intelege rolul si locul medierii in materie penala este important sa spunem, inainte de toate, ca medierea in materie penala este un concept pe care suntem datori sa il explicam detaliat cu scopul de aseza aceasta practica in randul conceptelor juridice demne de atentia justitiabilului roman.

Sintagama “mediere in materie penala” este compusa din doua concepte care isi aduc in aceasta notiune propria incarcatura semantica

Medierea aduce cu sine propria definitie asa cum a fost ea exprimata in Legea nr. 192/2006, la care as adauga, fiind vorba de mediere in materie penala, si Recomandarea Comitetului Ministrilor, in virtutea art. 15.b. din Statutul Consiliului Europei nr. (99) 19 privind medierea in materie penala despre care vom mai aminti in cele ce urmeaza.

Notiunea de “materie penala” vine cu o incarcatura mult mai mare, plecand de la dreptul roman, trecand prin dreptul feudal si cel de inspiratie franceza, pana cel aflat in vigoare si supus modificarilor periodice din zilele noastre.

Indraznesc sa remarc faptul ca, in imensa incarcatura conceptuala, dreptul penal este privit intr-un mod minimalist de anumiti filosofi ai dreptului, prezentandu-l uneori ca fiind doar o prelungire a celorlalte ramuri de drept. Cei mai indrazneti spun chiar ca domeniul dreptului penal nu exista, el doar aplica sanctiuni pentru nerespectarea celorlalte ramuri de drept, adauga un plus de sanctiune la reglementarile relatiilor sociale prevazute in marile ramuri de drept, fara sa poata fi considerat o ramura aparte. Daca ar fi sa le dam crezare, discutia s-ar complica, fortandu-ne sa spunem ca atata timp cat dreptul penal nu este o ramura de drept implicit si medierea penala poate fi considerata imposibila, chiar ilegala. Iar argumentatia poate continua. Continue reading “Cum și când este posibilă medierea în materie penală?” »

Medierea explicata pe înțelesul tuturor

Motto: Amintiti-va ca suntem unici, iar asta nu ne face diferiti, ci speciali.

In perioada de pregatire initiala pentru profesia de mediator, pentru mine, medierea a fost o revelatie pe care am avut-o, recunosc, spre sfarsitul perioadei de pregatire. Ulterior, am aflat camedierea este inteleasa cel mai greu de pe persoanele cu studii juridice.

Dar nu numai juristii au o problema in a intelege libertatea individului oferita de mediere, ci fiecare dintre noi. Traim o lume o a retetelor, a regulilor, a sabloanelor. Nu mai putem calatori fara harti, nu mai putem fi umani fara un ghid de bune maniere, nu mai putem fi frumosi fara sa respectam o moda, nu mai putem convietui fara justitie. Presa nu mai relateaza evenimente, ci ofera verdicte, prestatorul de servicii nu mai ofera optiuni, ci recomandari, iar libertatea de alege este inlocuita cu sabloanele rigide in care am ajuns sa traim. Mai nou, psihologii au stabilit un set de legi, de reguli pentru fericire. Daca ne gandim permanent la ceea ce recomanda ei si zambim tampi toata ziua, daca iubim orice rautate si nu avem nimic de reprosat nicicui, fericirea apare instant, pentru ca fericirea nu este oferita de libertatea de a alege, ci de spalarea pe creier oferita de reguli, de sabloane, de legi, spun ei.

Societatea, in general, Facultatea de Drept, in special, ne invata ca judecatorul imparte dreptatea in baza unor norme juridice. Si toti acceptam acest lucru fara sa ne intrebam cum poate un om sa astepte dreptatea de la un necunoscut, fara sa vada ca judecatorul imparte justitie, adica lege, adica norma juridica gandita si votata de niste straini care dorm in Parlament, si nu dreptate. Dreptatea mea este diferita de dreptatea ta sau a celorlalti. Ceea ce scriu acum consider ca este drept. Dar daca veti citi comentariile la acest articol veti vedea ca pentru alti colegi dreptatea este cu totul altceva. Asta nu inseamna ca eu sau ei detinem dreptatea. Amintiti-va ca suntem unici, iar asta nu ne face diferiti, ci speciali.

Sigur ca avem nevoie de norme juridice. Dar fiecare norma juridica ar trebui sa inceapa spunand ca Continue reading “Medierea explicata pe înțelesul tuturor” »

Când este vacanța judecătorească

Vacanta judecatoreasca dureaza doua luni pentru toate instantele judecatoresti si a fost stabilita in baza Legii nr. 92 din 4 august 1992. Astfel, perioada 1 iulie – 31 august a fiecarui an calendaristic este perioada in care se efectueaza concediile de odihna prevazute legal pentru personalul instantelor, timp in care putem incercasolutionarea litigiilor prin mediere.

Probabil ca sugestia cu privire la mediere pare curioasa astazi, cand despre mediere nu se cunoaste foarte mult sau ceea ce se cunoaste este foarte putin si nesigur, dar, este bine de stiut, de exemplu, ca, in S.U.A., aproximativ 90% din cauzele civile sunt solutionate prin mediere si ca multe alte state europene tind spre aceasta performanta. De asemenea, este important de stiut ca medierea functioneaza in baza Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

In ce cauze se aplica medierea?

Incepand cu litigiile cu privire la continuarea casatoriei, litigiile intre profesionisti sau litigiile de natura penala, medierea se poate aplica in orice situatie in care sunt doua parti in disputa sau in care exista o victima si un agresor.

Cum functioneaza medierea?

Succesul medierii se bazeaza atat pe experienta mediatorului, cat si pe disponibilitatea partilor de a genera optiuni pentru situatia in discutie. Mediatorul este un facilitator, un profesionist instruit pentru a ajuta prin tehnici psiho-juridice sa deblocheze dialogul dintre parti, iar astfel sa le conduca la formula prin care sa gaseasca varianta reciproc avantajoasa de solutionare a conflictului. In cele mai multe situatii, odata gasita formula win-win in biroul mediatorului, se incheie un document numit Acord de Mediere fara sa mai fie nevoie de un proces in instanta. Chiar si in situatiile in care acordul de mediere este incheiat cu scopul de ajunge in fata unui judecator, solutia consemnata in acord devine o hotarare de expedient care va pune capat procesului sau, acolo unde este cazul, anchetei penale, tinandu-se cont de vointa partilor consemnata in document.

Care este primul pas?

Daca v-ati hotarat sa incercati solutionarea litigiului prin mediere, primul pas este sa contactati un mediator. Avand posibilitatea de a alege, este bine sa sunati mai multi mediatori pana cand va hotarati in cine puteti avea incredere. Anumite persoane prefera mediatorii varstnici, altii pe cei tineri, unii au incredere in doamne, altii vor un mediator mai aproape de casa sau de centru.

Odata stabilit mediatorul, acesta va convoca partea adversa la mediere sau, atunci cand dialogul dintre parti nu este grav deteriorat, partile pot veni si impreuna la mediator. Sedinta de mediere se tine, de preferinta, in biroul mediatorului, iar discutiile sunt libere, bazate in special pe interesele partilor, legea fiind invocata doar pentru a pastra negocierile in limitele permise de lege. In anumite situatii, am desfasurat sedinte de mediere si la sediul angajatorului sau in biroul unor avocati atunci cand partile si-au dorit in mod expres acest lucru.

Foarte important! Continue reading “Când este vacanța judecătorească” »

Justiția română înainte de reforma medierii din anul 2020

Inaintea reformei justitiei bazata pe principiile justitiei restaurative din anul 2020, sistemul de drept al statelor europene era unul haotic, neuniform si neadaptat cerintelor societatii moderne. Sistemul juridic dinaintea anului 2020 era structurat pe fundamentele intalnite in vechiul Drept Roman care, la randul sau, este compus dintr-o suma de valori rigide si depasite, concepute in urma cu 2.500 de ani pentru sustinerea unui imperiu antic, nicidecum a unei societati moderne, fiindca era un sistem de drept in care interesele statului primau in defavoarea intereselor cetateanului. Acest sistem juridic oferit de statele europene propriilor cetateni se concretiza intr-o justitie greoaie ce bloca evolutia indiferent de tendintele societatii.

In Sistemul Juridic Romanesc lucrurile erau cu atat mai grave. Cu toate ca suferise cateva adaptari de-a lungul timpului, Codul Civil ramanea unul elaborat dupa un alt cod conceput in favoarea unui dictator francez in anul 1804, Napoleon Bonaparte. Un cod conceput pentru o dictatura nu era unul care sa incurajeze o societate libera. Tocmai de aceea, regimul comunist l-a agreat fara modificari majore.

Cu toate ca accesul la justitie era considerat un drept, el era mai mult o obligatie, atata timp cat statul insista sa aiba controlul asupra cat mai multor raporturi socio-juridice ale cetatenilor. Semnaturile, declaratiile sau imputernicirile aveau valoare numai daca erau recunoscute de stat prin reprezentantii ei, iar vointa cetateanului, in privinta propriei sorti, era depasita de hotararea judecatorului investit pentru judecarea litigiului. Taxele de timbru erau o adevarata povara pentru jusitiabilii care nu isi permiteau luxul de a amana foarte mult exercitarea dreptului la actiune, acesta fiind unul prescriptibil in timp. Procesele se intindeau in decursul mai multor ani, astfel incat unora nu le ajungea viata pana cand sa isi vada infaptuita dreptatea, iar altii isi schimbau interesele sau raporturile sociale in timp, astfel incat solutia finala oferita de instante le era total inutila. Sensul dreptatii si al grijii fata de cetatean era pierdut printre conditii de forma, de procedura, abia apoi conditii de fond s.a.m.d. Continue reading “Justiția română înainte de reforma medierii din anul 2020” »

Ce s-a hotărât cu privire la viitorul medierii în UE în cadrul forumului “Civil Law and Justice”, organizat în 26 februarie 2015 la Bruxelles?

Forumul “Civil Law and Justice”, eveniment bianual organizat de către European Parliament’s Legal Affairs Committee la Bruxelles, și-a concentrat atenția în cadrul lucrărilor din data de 26 februarie 2015 asupra modalităților de eficientizare a medierii la nivelul întregii Uniuni Europene.

Concluziile forumului au fost publicate într-uncompendiu ce însumează 150 de pagini al căror studiu îl recomand cu precădere factorilor de decizie asupra medierii în România. Având în vedere că Legea Medierii se află în aceste zile în Parlamentul României cu scopul de a fi modificată în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 266 din 7 mai 2014, armonizarea prevederilor noului act normativ cu proaspetele cerințe UE ar putea determina un viitor cadru legislativ stabil cu privire la mediere în țara noastră.

Fără a vă lua plăcerea de studia documentul în original, vă prezint o parte din concluziile care mi-au atras atenția:
– A. D. R. este utilizat în întreaga lume sub diferite forme și servește ca parte integrantă a conceptului modern de acces la justiție (concluzie care demontează conceptul că medierea ar putea bloca accesul la justiție, ea însăși fiind o formă modernă de justiție n.a.).
– Cele mai frecvent utilizate tipuri de A. D. R. în acest moment sunt cele bazate pe mediere, aceasta fiind apreciată pentru factorul neutru pe care mediatorul îl oferă, acesta fiind angajat pentru a ajuta părțile să comunice și să obțină un acord.
– Uniunea Europeană, precum și statele membre ale acesteia au făcut o sumă de demersuri, pentru a promova medierea ca o formă viabilă de acces la justiție și pentru a crea un mediu adecvat de reglementare care să permită funcționarea eficientă a medierii.
– Deși au fost înregistrate progrese semnificative în crearea unui mediu funcțional pentru mediere, în special prin Directiva privind medierea, rezultatul urmărit de Directivă și anumestabilirea unui echilibru între numărul litigiilor soluționate prin mediere și numărul litigiilor soluționate prin proceduri judiciare în statele membre, rămâne evaziv. Statele member, în general, au structuri proprii conform recomandărilor Directivei privind medierea, dar cu toate acestea, numărul medierilor efectuate reprezintă o mică parte din volumul enorm de lucru cu care se confruntă statul membru în procedurile judiciare și nu se poate spune că au atins o relație echilibrată între mediere și procedurile judiciare. Toate acestea conduc la concluzia că adoptarea unor noi măsuri este necesară.
– Studiul ce a stat la baza forumului “Civil Law and Justice” demonstrează că unicul mod eficient de a crește numărul de medieri cu scopul de a reduce povara asupra instanțelor este de a introduce elemente concrete de îndrumare spre mediere în cazurile adecvate. Studiul de caz italian demonstrează că numai un cadru legal adecvat poate face ca medierea să își atingă scopul propus. În acest scop se recomandă stabilirea de orientări concrete pentru introducerea de proceduri A. D. R. obligatorii la nivelul UE. Rezultatele intermediare ale studiului actual efectuat de profesioniști din întreaga UE sugerează cu tărie faptul că în momentul de față echilibrul urmărit de Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială nu există și că punerea în aplicare al unui sistem legislativ eficient de mediere ar ridica semnificativ obiectivul cu privire la mediere. În lumina acestor studii și analize, autorii consideră că:
– Este nevoie de adoptarea Balanced Relationship Target Number (BRTN) raport care obligă fiecare stat membru să stabilească cifra țintă pe care și-o propune cu privire la numărul de litigii soluționate prin mediere, cifră adecvată fiecărui stat.
– Este timpul pentru a fi stabilită o nouă cerință în viitoarea directivă UE cu ajutorul căreia fiecare stat membru să își poată atinge obiectivele cu privire la medierea cauzelor civile și comerciale.

Mediator Petru MUSTATEANU

Justiția ne hrănește frica, medierea ne hrănește dragostea. Cum așa?

As fi putut, la fel de bine, sa propun acest text sub titlul “Inteligenta rationala din justitie versus inteligenta emotionala din mediere”, dar in felul acesta pierdeam emotia pe care un titlu de impact o poate produce.

Acum, cand ma bucur de curiozitatea pe care mi-o oferiti, va pot prezenta argumentatia afirmatiilor mele.

Evolutia pe care stiinta o dezvolta in ultimii ani releva o realitate uimitoare a studiului inteligentei umane. Daca pana acum inteligenta era cuantificata numai in masurarea nivelului de inteligenta rationala I.Q., mai nou, studiile demonstreaza importanta pe care inteligenta emotionala, E.Q. o are in dezvoltarea socio-umana a cetateanului, din perspectiva noastra, a subiectului de drept.

Ce este inteligenta aceasta emotionala? Poate fi felul in care ne folosim emotiile pentru a intelege anumite situatii de fapt sau felul in care ne indentificam propriile emotii si compatibilitatea acestora cu emotiile celorlalti.

Acum, cand cunoastem rationamentul acestor studii, sa incercam sa ne folosim inteligenta emotionala pentru a intelege ce emotie sta la baza demersurilor juridice pe care le remarcam la subiectii de drept cu care interactionam.

Ce observam?

Oamenii deschid o actiune in justie din frica de a pierde banii pe care creditorul intarzie sa ii plateasca, din frica de a nu primi partea cuvenita din mostenire sau din bunurile obtinute in timpul casatoriei, din frica de a victima unui abuz si din multe alte frici.

O exprimare a acestei frici o regasim in expresia des intalnita: “imi doresc un avocat puternic!”. De ce oare un avocat puternic si nu unul experimentat, inteligent sau modern? Poate pentru ca in subconstientul sau, avocatul este un fel de bodyguard intelectual in spatele caruia sa se ascunda pentru a-si gasi linistea de care are nevoie simtindu-se dominat de frica.

De ce sustin ca justitia ne hraneste sentimentul de frica?Pentru ca mesajul indirect al intregului mecanism de justitie este unul care ii spune subiectului de drept ca are dreptate sa ii fie frica si sa isi ceara in scris dreptatea pe care singur nu o poate obtine, ca are dreptate sa ceara asta de la litera legii, de la interpretarea rationala a acesteia de catre alti oameni care compun instantele de judecata, de la forta coercitiva a statului, si ca are dreptate sa creada ca aceasta frica poate fi stapanita numai de linistea regasita in spatele unui avocat puternic.

Folosind inteligenta emotionala, intelegem ca un avocat puternic este cel care reuseste sa transmita clientului sau ideea ca se afla pe maini bune din momentul semnarii contractului de asistenta juridica, pe cale de consecinta nu are de ce sa ii mai fie frica. Un avocat puternic stapaneste frica justitiabilului prin dragostea sa fata de profesie si prin dorinta de a reprezenta eficient interesele clientului oferindu-i acestuia varianta cea mai utila de solutionare a litigiului in care se afla.

De ce sustin ca medierea ne hraneste dragostea? Continue reading “Justiția ne hrănește frica, medierea ne hrănește dragostea. Cum așa?” »

România se prezintă la Bruxelles cu rezultate foarte slabe la capitolul mediere

In data de 26 februarie 2015, in cadrul forumului “Civil Law & Justice”, ce va fi organizat la Bruxelles de catre Comisia pentru Afaceri Juridice din cadrul Parlamentului European, principalul subiect al zilei va fi medierea, si anume felul in care aceasta a fost implementata si functioneaza la nivelul statelor membre UE.

Pentru a-si demonstra interesul fata de functionaliatea medierii, la eveniment au fost invitati reprezentantii alesi ai celor 28 de parlamente ale statelor membre, iar, in paralel, a fost pus la dispozitia mediatorilor din toate statele U.E., prin urmare si la dispozitia mediatorilor din Romania, un chestionar prin care sa se poata exprima cu privire la modul de implementare aDirectivei 2008/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala. Chestionarul poate fi accesat si completat aici.

Amintim ca obiectivul Directivei 2008/52/CE este de a facilita accesul la soluţionarea alternativa a litigiilor si de a promova solutionarea pe cale amiabila a acestora prin incurajarea utilizarii medierii si asigurarea unei relatii echilibrate intre mediere si procedurile judiciare.

În cadrul Forumului, reprezentantii ADR Center din Roma vor prezenta un raport pe baza concluziilor Studiului “Rebooting the Mediation Directive”, realizat in 2013-2014.

Romania se va prezenta la acest eveniment fara a avea rezultate notabile, in acest moment Legea medierii fiind vaduvita, printr-o decizie recenta a C.C.R., de articolele care ii asigurau functionarea.

Mediator Petru MUSTATEANU

* Informatiile din prezentul articol au fost preluate de pe site-ul Consiliului de Mediere.

La fel de interesant:

Se formează avocați specializați în consiliere, pentru mediere sau arbitraj?

Domnilor avocati, domnilor consilieri juridici, stimati justitiabili,

O mare parte din textele aparute in publicatiile de specialitate din ultima perioada reclama o justitie greoaie si neconforma cu asteptarile justitiabililor si a reprezentantior legali ai acestora, reclama o justitie a sistemului mai presus de asteptarile cetateanului sau de dorinta de flexibilitate si eficienta dorita de practicienii in drept.

Nemultumirea fata de sistemul public de justitie exista, se exprima, dar nu se manifesta. O atitudine fireasca pe care practicienii in drept o pot adopta este utilizarea alternativelor la sistemul clasic de jusitie. Nimeni nu obliga avocatul sa se adreseze instantei pentru fiecare speta, pentru reprezentarea intereselor fiecarui client. Cel mai probabil, nici clientul nu isi doreste, in mod special, sa se judece, dar se adreseaza avocatului cu incredere, convins fiind ca un profesionist in drept ii va oferi cea mai eficienta metoda de rezolvare a situatiei neplacute in care se afla. O alternativa ar fi arbitrajul. O alta alternativa ar fi medierea. Nu trebuie neglijata informatia potrivit careia medierea se poate aplica inclusiv in cauzele in care, potrivit legii, retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Nu putem sa uitam ca hotararea arbitrala este definitiva si obligatorie, avand efectele unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Sigur ca aici se naste o noua discutie. Nu cunoastem inca arbitiri de incredere, cu atat mai putin mediatori. Dar, din zece mii de profesionisiti prezenti pe tablou, sigur unul poate corespunde exigentelor dumneavostra.

De asemenea, ar putea fi invocata scuza legata de existenta cheltuielilor de arbitraj, respectiv mediere, care sa impovareze suplimentar bugetul clientilor dumneavostra. Daca incercam sa comparam in cifre reale cuantumul taxei de timbru cu onorariile negociabile ale arbitrilor sau ale mediatorilor, putem ajunge la concluzia ca ratiunea cheltuielilor suplimentare nu are intotdeauna o sustinere in realitate.

Probabil ca, in acest moment, simtim ca suntem condusi spre necesitatea realizarii unei alegeri intre nemultumire si neincredere, intre instanta si alternative juridice, ceea ce este pe deplin justificat. Dar, pana nu experimentam, nu avem de unde sa stim. Asadar, putem sa ne continuam rutina de a depune actiuni la instantele judecatoresti, iar in cele douasprezece luni pana cand avem primul termen, acolo unde situatia permite, putem incerca, in paralel folosirea unei alternative pe care o apreciem ca fiind eficienta.

Nu va convinge arbitrajul? Gasiti un mediator! Nu aveti incredre in mediatori? Cel mai probabil, daca nu aveti incredere in alti profesionisti, sigur in dumneavostra aveti incredere, incercati o conciliere!

Partile au nevoie de consultata juridica, precum si de reprezentare atat la procedurile arbitare, cat si la mediere. Onorariul se incaseaza pentru solutionarea cauzei si nu pentru numarul de documente sau proceduri indeplinite.

Poate ca este momentul ca avocatii sa nu mai sesizeze, ci sa actioneze. Sunteti dumneavostra un avocat atat de bun incat sa oferiti asistenta juridica clientului dumneavoastra pentru procedura de mediere sau de arbitraj? Continue reading “Se formează avocați specializați în consiliere, pentru mediere sau arbitraj?” »

Pledoarie pentru mediere la poarta CCR

mediator petru mustateanuConsider ca ar fi trebuit sa incep cu formula: „Domnule Presedinte al Curtii Constitutionale din Romania, Onorata Curte Constitutionala din Romania”, dar prefer sa incep mai putin formal si mult mai uman. Poate si pentru ca este o pledoarie tardiva pentru CCR, dar avangardista pentru societatea ce inca se obisnuieste cu existenta medierii in spatiul juridic romanesc.
Asadar, oameni buni,
Articolele din legea 192/2006, cu modificarile si completarile ulterioare ce prevedeau informarea obligatorie si gratuita despre avantajele medierii, au fost contestate la Curtea Constitutionala a Romaniei, acuzate fiind de faptul ca, citez, “ingradesc accesul la justitie”. Onorata noastra curte, in intelepciunea-i juridica, a admis contestatia si, de aici cunoatem cu totii povestea. Nu as vrea sa comentez acum pe articole din Constitutia Romaniei decizia CCR. Poate ca o voi face dupa ce vom primi motivarea deciziei, chiar daca o tendinta de ingradire a dreptului la exprimare vehiculata public isi doreste sa creeze cutuma ca “ Deciziile CCR nu se comenteaza”
As incepe pledoaria mea cu o singura intrebare:
Am putea interpreta faptul ca prin aceasta decizie, Curtea Constitutionala, o institutie juridica, conduce la paradoxul de a face ca justitia sa ingradeasca dreptul cetateanului la mediere?
Intelegem, oare, ca medierea este un drept al cetateanului, dreptul de a-si gestiona conflictele conform propriilor nevoi si nu conform legilor statale?
Cum oare justitia este un drept al cetateanului si medierea nu? De ce dreptul la justitie este unul sfant, iar dreptul la mediere este unul optional? Ne amintim oare ca pe calea justitiei cetateanul renunta la propriile drepturi si ofera unui tert dreptul de a decide pentru el, pentru neintelegerile sale, pentru viata sa?
Imi poate explica cineva cum sistemul de gestionare a conflictelor, in care cetateanul renunta la propriile drepturi, este prin excelenta un drept, iar sistemul prin care cetateanul isi gestioneaza singur conflictul, pe baza propriilor interese, fara sa ii fie afectat niciun drept, este doar o optiune si aceea contestabila?
Ale cui drepturi le apara CCR ? Ideea de ingradire a accesului la justitie de catre mediere este una gandita in rationamentul drepturilor omului sau in rationamentul drepturilor… sistemului de drept?
Sa cautam in Declaratia Universal a Drepturilor Omului care incepe cu : Continue reading “Pledoarie pentru mediere la poarta CCR” »

Medierea in Analiza Functionala a Sectorului Justitiei din Romania. A intrebat cineva si mediatorii?

Proiectul Strategiei de Dezvoltare a Sistemului judiciar 2015-2020 a fost lansat, de catre Ministerul Justitiei, in dezbatere publica.
In cadrul acestui proiect,dar mai ales in Analiza functionala a sectorului justitiei din Romaniasolicitata de Guvernul Romaniei, efectele medierii sunt mentionate prin comparatie cu evolutia medierii in alte partii ale lumii.

Mi-a atras atentia afrmatia ca in Romania medierea a fost introdusa obligatoriu inainte de proces in cauzele comerciale, situatie care nu corespunde cu realitatea, medierea nefiind niciodata obligatorie la noi in tara.
Iar infiintarea serviciilor de arbitraj de pe langa Camerele de Comert ce legatura au cu medierea?
Din modul in care sunt prezentate aceste aspecte se poate intelege ca informatiile in baza carora a fost facuta analiza au fost prezentate sau intelese altfel decat este situatia in fapt.
Intrebarea importanta este, intr-adevar, “Ce face (sau nu face) România încât utilizarea medierii este atât de rară?”. Raspunsurile sunt echivoce.
Medierea este o problema de supunere? Cand unul dintre principiile medierii este autodeterminarea partilor?
Si mai am o nedumerire: Daca “medierea este recomandată rareori între părţile extrem de inegale–cu cât partea este mai puternică, cu atât este mai posibilă reuşita acesteia prin intimidare implicită.” cat de recomandata este calea instantei? Care sunt sansele ca partea mai slaba sa nu fie intimidata si sa reziste in lupta cu partea mai puternica?
Exista un mare beneficiu vis-a-vis de mediere in aceasta noua analiza: faptul ca este luata in considerare.
Pornind de la niste informatii deformate concluziile sunt in consecinta. Iar in argumentarea lor s-a tinut cont de parerea avocatilor, statului.
A intrebat cineva si mediatorii?
Cum credeti ca ar putea fi procurorii si judecatorii mediatori in Romania?
Ar mai fi medierea o profesie liberala?
Ar mai fi CdM-ul un organism autonom si independent? Continue reading “Medierea in Analiza Functionala a Sectorului Justitiei din Romania. A intrebat cineva si mediatorii?” »